Radmila Sekerinska, secretar general adjunct al NATO, a exprimat îngrijorări legate de influența Chinei asupra rețelelor energetice europene. Declarația oficialului a fost făcută într-un context de intensificare a monitorizării influenței chineze în infrastructurile critice europene, care sunt considerate un punct de vulnerabilitate strategică.
Influența tehnologiei chineze asupra energiei europene
Concret, Sekerinska a subliniat dependența Europei de echipamentele energetice produse în China. Transformatoarele, invertoarele și alte componente critice, majoritatea provenind din China, sunt integrate în infrastructura energetică a națiunilor europene.
Această situație oferă Beijingului un potențial control semnificativ, putându-se transforma într-un instrument geopolitic. Aceste echipamente ar putea conține puncte de acces ascunse sau vulnerabilități care să permită accesul neautorizat.
Riscul unei posibile sabotări sau a unei întreruperi a furnizării energiei este considerat alarmant, mai ales în cazuri de tensiuni politice sau conflict.
Extinderea Chinei în domeniul energetic european
În ultimii 15 ani, China a preluat rolul de lider mondial în producția de echipamente pentru energie regenerabilă. Companiile chineze precum Longi și Huawei domină piața de panouri fotovoltaice, invertoare și alte sisteme energetice.
Ofertele lor, recunoscute pentru prețurile competitive, au atras multe țări europene care caută să se îndrepte spre surse de energie verde. Aproximativ 80% din panourile solare și 60% din turbinele eoliene fabricate la nivel global provin din China. Europa importă anual echipamente energetice în valoare de peste 40 de miliarde de euro de la chinezi.
Experiența Europei cu dependența de gazul rusesc
Comparând cu dependența trecută de gazul rusesc, Sekerinska a sugerat că Europa nu a învățat suficient din criza energetică provocată de conflictul din Ucraina. Înlocuirea unei dependențe cu alta, fără alternative sigure, nu este o soluție viabilă pe termen lung.
Criza energetică de după conflictul ucrainean a arătat cât de vulnerabilă poate fi Europa, determinând creșteri marcante ale prețurilor la energie și influențând competitivitatea industriei europene.
Măsuri esențiale propuse de NATO și Uniunea Europeană
NATO colaborează îndeaproape cu Uniunea Europeană pentru a identifica și reduce riscurile legate de infrastructura critică. NATO a creat un Centru de Coordonare pentru Protecția Infrastructurii Critice cu sediul în Haga, care supraveghează amenințările asupra sistemelor energetice și de transport.
Comisia Europeană a propus noi regulamente care să impună evaluări stricte de securitate pentru echipamentele de infrastructură critică, pentru a minimiza influența chineză asupra acestor domenii.
Reacțiile industriei și ale statelor membre
State precum Germania și Franța și-au exprimat preocupările legate de costurile ridicate ale înlocuirii echipamentelor chinezești existente. Germania estimează că eliminarea tehnologiei chineze din rețelele energetice ar putea costa peste 100 de miliarde de euro.
Asociația Producătorilor Europeni de Energie Regenerabilă a avertizat că restricțiile prea severe ar putea încetini tranziția energetică.
Poziția companiilor chineze
Companii precum Huawei resping acuzațiile de riscuri de securitate, argumentând că sunt ținte ale unor standarde duble și că acuzațiile sunt motivate politic. Beijingul vede avertismentele NATO ca fiind o formă de protecționism.
Ca alternaţivă, Uniunea Europeană lucrează la dezvoltarea capacităților locale de producție pentru echipamente energetice, prin inițiative precum European Chips Act și Net-Zero Industry Act. Fabrici noi sunt în construcție și capacități existente sunt extinse pentru a reduce dependența de importuri.
Se estimează că, până în 2030, Europa ar putea satisface aproximativ 50% din nevoile proprii de echipamente pentru energie regenerabilă.
Situația din România și Europa de Est
România, alături de alte state din Europa de Est, a investit masiv în proiecte de energie regenerabilă care s-au bazat în mare parte pe tehnologie chineză. Guvernul român colaborează cu experți pentru a evalua riscurile și pentru a prioritiza măsurile necesare atenuării dependenței de echipamentele chinezești, având în vedere costurile și impactul asupra obiectivelor de energie verde.
