Care este avertizarea lui Florin Cîţu cu privire la TVA?
Fostul premier și ministru de Finanțe al României, Florin Cîţu atrage atenția asupra unei probleme economice esențiale: impactul real al creșterii taxelor, în special al Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), asupra economiei și veniturilor populației.
Deși reformele fiscale ar putea părea, la prima vedere, o soluție viabilă pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat, Cîțu susține că beneficiile sunt limitate și temporare, iar costurile pot fi semnificative și de lungă durată.
În analiza sa, publicată pe rețelele de socializare, Cîțu argumentează că majorările de taxe, inclusiv de TVA, au adus un impact minim asupra produsului intern brut (PIB) al țării.
În opinia fostului premier, veniturile suplimentare generate de TVA reprezintă doar 0,1% din PIB.
Pe termen lung, majorările de taxe nu doar că nu au redus deficitul bugetar semnificativ, dar au avut un efect negativ asupra economiei generale prin erodarea veniturilor reale ale populației.
Un alt factor critic este inflația care este deja vizibilă în economia din România. În acest sens, Cîțu previzionează că rata inflației din ultimele luni ale anului 2025 va fi dublă comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Acest fenomen afectează direct puterea de cumpărare a persoanelor, în special a celor cu venituri mici, deoarece majorarea TVA se reflectă în prețurile produselor și serviciilor de bază.
Din datele unei analize a Băncii Naționale a României (BNR), inflația ar fi fost de 6% fără creșterea taxelor, în loc de 10%.
Mai mult, Cîțu evidențiază efectele restricționării rambursărilor de TVA și influența acestora asupra mediului de afaceri. Unele firme întâmpină întârzieri în primirea rambursărilor din cauza unor proceduri administrative subiective, conform fostului premier.
Această situație nu numai că îngreunează funcționarea întreprinderilor, dar influențează și decizia lor de a opera în România, având în vedere gradele diferite de fiscalitate din alte țări.
În ciuda faptului că cifrele indică venituri bugetare mai mari, nu toți românii experimentează o calitate a vieții îmbunătățită. Creșterea taxelor, este de părere Cîțu, poate conduce la relocarea afacerilor, reducerea investițiilor și, implicit, diminuarea activității economice și a locurilor de muncă din țară.
Fostul premier subliniază, în concluzie, că o politică fiscală sustenabilă ar trebui să aibă la bază un spațiu transparent și o planificare realistă. În lipsa unor astfel de măsuri, riscul ca România să rămână în urma altor țări europene este tot mai mare, în special dacă nu există o ajustare corespunzătoare a strategiilor economice asociate cu reforma fiscală.
Pe măsură ce autoritățile românești sunt confruntate cu aceste provocări, Cîțu sugerează că dezbaterea asupra politicii fiscale trebuie să depășească simpla aritmetică bugetară și să se concentreze mai mult pe impactul pe termen lung asupra comunităților, veniturilor oamenilor și capacității tarii de a atrage și menține investiții.
Pentru mulți cetățeni, rezultatele acestor discuții vor avea un impact tangibil asupra stabilității economice individuale și asupra perspectivei economice generale a României.
