Care este diferenţa în neîncrederea publică, Vest vs. Est, în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false

De Jurnalul Național Lifestyle 153 citiri
6 min citire

Inrolare trafic.ro




INSCOP Research, în parteneriat cu Verifield au realizat un sondaj învederea diferenţelor de încredere, în cadrul Uniunii Europene, dintre est şi vest.

Astfel, Germania este ţara care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere printre români, în timp ce Rusia prezintă cea mai puţină încredere dintre ţările şi organizaţiile internaţionale testate în sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false”.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, sondajul este împărţit în patru capitole, fiind dedicat măsurării încrederii românilor într-o serie de organizaţii internaţionale, ţări şi lideri.

În acest context al încrederilor, Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group: „Încrederea în ţările, organizaţiile şi liderii occidentali este semnificativ mai mare decât încrederea în ţări din spaţiul estic apropiat sau îndepărtat. Acest lucru consolidează concluziile anterioare privind validarea reperelor occidentale în societatea românească. Pe de altă parte, tendinţa încrederii este una descendentă comparativ cu alţi ani, ceea ce sugerează o evaluare mai exigentă din partea românilor pe fondul unor evenimente şi evoluţii politice şi sociale complexe în ţări importante din spaţiul occidental.”

La rândul său, Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: „La nivel macrosocial încrederea în ţările autocrate este scăzută. Este de notat excepţia din situaţia comparativă a percepţiei liderilor vs ţările de apartenenţă, respectiv Putin vs Rusia, unde un rol major este jucat de narativele din social media ce au un trend evident de zugrăvire în cheie pozitivă a liderului de la Kremlin. La nivelul segmentării acestor percepţii ne preocupă identificarea cauzelor pentru care încrederea în ţările autocrate este mai mare în rândul tinerilor decât în rândul celorlalte categorii sociale, precum şi influenţa fake news în modelarea acestor percepţii.”

În acest sens, în prezent, dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere (57,6% au încredere multă şi foarte multă) în Germania. 51,6% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în Uniunea Europeană, în timp ce 49,4% au încredere multă şi foarte multă în NATO. În Statele Unite ale Americii au încredere multă şi foarte multă 47,2% dintre cei chestionaţi. Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20 de procente. 19% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în China, 16% în Rusia.

Dintr-o analiză socio-demografică, se anticipează o încredere în SUA că este mai ridicată în rândul bărbaţilor, al tinerilor sub 30 de ani şi al vârstnicilor (peste 60 de ani), al celor cu un nivel de educaţie mai scăzut.

De asemenea, tind să ai aibă o încredere mai mare în Germania: bărbaţii, persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie ridicat şi cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albastre şi albe, angajaţii din sectorul privat.

În altă ordine de idei, în ceea ce priveşte încrederea în Rusia, tinerii de 18-29 au ceva mai multă încredere în această ţară, comparativ cu media populaţiei. Neîncrederea în Rusia este uşor mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al locuitorilor din Bucureşti şi din urbanul mare.

Totodată, încrederea în UE este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educaţie ridicat şi cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din Bucureşti sau din mediul rural, regiunea Nord-Est sau Bucureşti-Ilfov.

Bărbaţii, cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat şi cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din Bucureşti sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori) au încredere în NATO într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii.

La încredere în liderii internaţionali, se remarcă astfel; 50,1% dintre cei intervievaţi au încredere multă şi foarte multă în Angela Merkel, cancelara Germaniei. 41,6% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în Joe Biden, preşedintele SUA. În Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, au încredere multă şi foarte multă 19% dintre respondenţi.

Analiza socio-demografică: Încrederea în Joe Biden, preşedintele SUA, este mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al celor cu un nivel de educaţie mai scăzut, inactivi pasivi.

Tind să aibă o încredere mai mare în Angela Merkel, cancelara Germaniei gulerele albe, locuitorii din regiunea Nord Est, cei cu un venit mai ridicat şi angajaţii din sectorul privat.

Au o încredere mai mare în Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, următoarele categorii: bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie medie sau superioară şi cei cu un venit mai ridicat.