Care este strategia ascunsă a Germaniei din punct de vedere strategic şi militar?

În acest an, Germania face un pas semnificativ pe drumul transformărilor economice și de securitate. Sub presiunea unui climat geopolitic tensionat, generat în mare parte de agresiunea Rusiei, autoritățile germane decid să implementeze o reformă profundă.
Această reformă îmbină strategii de apărare națională cu măsuri fiscale destinate să revitalizeze economia națională, cu scopul de a deveni autonomă din punct de vedere strategic și militar.
Frâna datoriilor devine istorie
Una dintre măsurile importante adoptate în martie 2025 este modificarea articolului 109 din Legea Fundamentală, care până acum limita cheltuielile publice prin așa-numita „frână a datoriilor” (Schuldenbremse). Această schimbare permite acum ca investițiile în apărare care depășesc 1% din PIB să nu mai fie incluse în calculul datoriei publice. Acest lucru eliberează o capacitate semnificativă pentru împrumuturi suplimentare și pentru alocarea de resurse fără precedent către proiecte strategice.
Guvernul german a înființat un fond special de 500 de miliarde de euro, dedicat infrastructurii critice, apărării și tranziției climatice. Această decizie reprezintă o ruptură față de paradigmă, în care disciplina bugetară era prioritară. Acum, cheltuielile în domenii utile devin motor de creștere economică.
Salturi bugetare uriașe în domeniul apărării
Bugetul de apărare pentru anul 2025 a fost stabilit la 86 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,4% din PIB-ul național. Odată cu sprijinul militar destinat Ucrainei, acesta depășește 95 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare alocare din istoria recentă a Germaniei. Guvernul german plănuiește investiții totale de 649 miliarde de euro între 2025 și 2029, cu 378 miliarde destinate în mod special apărării.
Estimările oficiale sugerează o creștere spectaculoasă a bugetului, care ar putea ajunge la 162 miliarde de euro în 2029 (aproximativ 3,5% din PIB). În plus, Berlinul a anunțat un buget-record de 126,7 miliarde de euro pentru anul 2026, cu 25,5 miliarde destinată sectorului militar. Aceasta reflectă amploarea effortului economic concentrat în jurul apărării și securității.
Achiziții militare accelerate pentru a răspunde nevoilor strategice
O altă măsură esențială adoptată în acest sens este aprobată în iulie 2025 prin intermediul legii Bundeswehr Procurement Acceleration Act (BwPBBG). Aceasta leagă măsurile existente din 2022 și se va aplica până în 2035, vizează atât achizițiile de armament, cât și domeniile civile conexe, inclusiv echipamente medicale și logistică. Pe scurt, această reglementare extinde semnificativ posibilitățile de achiziție ale Bundeswehr-ului, eliminând multe dintre obstacolele birocratice întâmpinate anterior.
Noua legislație va include măsuri precum:
- Creșterea pragului pentru atribuiri directe de la 15.000 € la 50.000 €;
- Majorarea plafonului pentru contractele de construcții atribuite fără licitație completă la 1 milion €;
- Eliminarea perioadei de „stop-work” în caz de contestații, pentru accelerarea implementării contractelor;
Peste 97 de proiecte majore de modernizare a echipamentelor militare au fost aprobate în 2024, vizând modernizarea tancurilor Leopard 2A8, achiziția de vehicule Boxer și tehnologie avansată.
Tehnologii de vârf în dotarea Bundeswehr-ului
Printre noile achiziții, Germania va integra:
- 300 de vehicule Patria 6×6;
- 2.500 de vehicule blindate Boxer;
- Submarine fără echipaj uman;
- Sisteme de supraveghere bazate pe inteligența artificială (gândaci-spioni);
Aceste investiții semnificative sunt susținute de companiile germane de tehnologie care, datorită expansiunii industriei de apărare, beneficiază de o creștere a investițiilor de tip venture capital
Extinderea Bundeswehr-ului
Germania are planuri ambițioase pentru extinderea Bundeswehr-ului. Până în 2031, se intenționează creșterea numărului de militari activi de la 183.000 la 203.000. Programul de recrutare pentru tineri de 18 ani oferă oportunități atractive, inclusiv un salariu lunar de 2.000 € și înscriere automată în rezervă după șase luni de serviciu. Dacă această strategie nu va atrage minim 40.000 de tineri anual, guvernul nu exclude posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu până în 2028.
Pe lângă extinderea numărului de cadre active, Germania își consolidează și prezența internațională, desfășurând o brigadă blindată permanentă în Lituania, cu un efectiv care va ajunge la 2.000 de militari până în 2026.
Keynesianism militar: o nouă doctrină economică
Sub conducerea guvernului Scholz, Germania adoptă o doctrină economică bazată pe „keynesianism militar”, care susține ideea că cheltuielile publice în domenii strategice pot stimula în mod semnificativ creșterea economică. Astfel, apărarea devine un instrument economic, nu doar un subiect de securitate.
Planurile includ invocarea unei clauze speciale care permite cheltuieli de apărare de până la 1,5% din PIB în afara plafonului bugetar, pentru a evita sancțiunile Uniunii Europene. În termenii împrumuturilor, se estimează că în 2025 și 2026 vor atinge 82 și respectiv 89 miliarde €, cu un buget total care depășește 500 miliarde €. În 2024, Germania se afla deja în top 4 mondial în cheltuielile militare, cu 88,5 miliarde USD, adică 1,9% din PIB.
Reperele esențiale ale reformei securității și economiei
Iată câteva repere esențiale ale reformelor adoptate de Germania în 2025:
- Buget apărare 2025: 86 miliarde € (2,4% din PIB)
- Sprijin pentru Ucraina: 95 miliarde €
- Proiecție 2029: 162 miliarde € (~3,5% din PIB)
- Total 2025–2029: 649 miliarde € (378 miliarde pentru apărare)
- Împrumuturi 2026: 174,3 miliarde €
- Fond strategic: 500 miliarde € pentru apărare, infrastructură, tranziție verde
- Extinderea armatei: 203.000 militari până în 2031
- Buget AI și comunicații: 1,9 miliarde €
Aşadar, Germania își redefinește viitorul, având o viziune strategică atât în domeniul securității, cât și în cel economic. Această orientare către militarizare va influența profund nu doar politica internă, ci și poziția Germaniei pe scena internațională, stârnind interes și îngrijorare în egală măsură.
Sursa: financiarul.ro







