Care este tendinţa ROBOR şi ce urmează pentru creditele bancare?

De Bianca Ion 117 citiri
4 min citire
indice-robor-e1704278268863.jpg

În explicaţiile specialiştilor, după luni întregi de tensiune pe piața bancară, veștile par, la prima vedere, bune: ROBOR la trei luni – indicatorul care stabilește costul creditelor de consum în lei – a coborât ușor la 6,50%, egalând dobânda-cheie a BNR.

Însă, analiștii avertizează că relaxarea e doar temporară, iar următoarea mișcare ar putea fi o explozie a dobânzilor, alimentată de revenirea presiunilor inflaționiste.

ROBOR-ul a scăzut pe fondul lichidităţii din piaţă şi al unei inflaţii reduse. Însă în ultimele două luni am avut şocul pe inflaţie, care nu are cum să nu se transfere şi în dobânzi.

În contextul inflaţiei ridicate, ratele de dobândă vor continua să crească”, a avertizat Adrian Codirlaşu, vicepreședinte al CFA România, pentru AGERPRES. El a explicat că dobânzile nu pot rămâne sub nivelul anticipațiilor de inflație fără să creeze dezechilibre, subliniind că „un credit este, în acelaşi timp, activul altcuiva, care aşteaptă un randament peste inflaţie”.

ROBOR se aliniază la dobânda-cheie

Din datele oficiale ale Băncii Naționale a României (BNR), ROBOR la trei luni a ajuns în ziua de miercuri 1 octombrie la 6,50% pe an, în scădere cu 0,01 puncte procentuale față de ziua precedentă. Este pentru prima dată în ultimele luni când indicatorul se aliniază exact cu dobânda de politică monetară, menținută de BNR la același nivel. La începutul lui 2025, ROBOR era de 5,92%, iar trendul general din piață arăta o tendință de creștere accelerată.

De altfel, şi ceilalți indici au înregistrat mici scăderi: ROBOR la șase luni – folosit în calculul creditelor ipotecare – a coborât la 6,65%, în timp ce ROBOR la 12 luni a rămas neschimbat, la 6,84%.

IRCC atinge un nou record istoric

Dacă scăderea ROBOR pare o gură de aer pentru debitori, IRCC – indicele de referință pentru creditele populației – a urcat la un nivel record de 6,06%, cel mai mare de la introducerea sa în 2019. Acesta este calculat ca media ratelor de dobândă interbancare din trimestrul II al anului 2025, semnalând presiuni tot mai mari asupra ratelor la credite.

Specialiștii din piață estimează că această evoluție se va traduce printr-o majorare de aproximativ 5% a ratelor lunare. În cifre, pentru un credit de 250.000 de lei pe 30 de ani, creșterea înseamnă circa 30 de lei în plus pe lună. Începând cu 1 ianuarie 2026, IRCC ar putea coborî marginal, spre 5,7%, însă analiștii avertizează că relaxarea va fi de scurtă durată.

 „E doar o pauză înaintea unei noi crize a dobânzilor”

Deși cifrele par optimiste, economiștii atrag atenția că scăderea temporară a ROBOR este determinată de o combinație fragilă: lichiditate ridicată în sistemul bancar și o aparentă temperare a inflației. În realitate, șocurile din prețurile energiei și alimentelor, combinate cu incertitudinile fiscale, ar putea readuce presiune pe dobânzi.

În opinia lor, „Într-o economie unde inflația se reîncălzește, dobânzile nu pot rămâne jos. Este doar o perioadă de calm aparent. Din 2026, ratele pot urca din nou”, spun analiștii consultați de Profit.ro.

În viitor, chiar dacă ROBOR scade azi, experții avertizează că românii cu credite variabile n-ar trebui să se bucure prea devreme: „Liniștea” de acum ar putea fi doar preludiul unei noi furtuni financiare.