În Germania, alegerile parlamentare de duminică, ar putea reprezenta un punct de cotitură istoric pentru partidul de extremă dreaptă AfD, momentul în care va trece de la un actor marginal pe scena politică la un personaj cheie. Toate sondajele arată că Alternativa pentru Germania se va situa pe locul doi în urma scrutinului, după o campanie tumultuoasă, marcată de intervenția șocantă a lui Elon Musk și JD Vance în favoarea AfD, proteste și atacuri violente, dar și de teama că în joc e însăși stabilitatea politică a națiunii, relatează The Guardian.
Fondat în aprilie 2013, AfD nu a reușit atunci să treacă de pragul de 5% pentru a intra în Bundestag
Însă 12 ani mai târziu este o forță radicală, eurosceptică, antiimigrație, care este acuzată că are neo-naziști în rândurile sale.
În opinia sa, „În ultimul deceniu, statul a încălcat legea și ordinea. A început cu CDU și Angela Merkel și continuă sub actualul Guvern și oricine atrage atenția asupra acestui fapt este trimis la colțul extremiștilor de dreapta”, a spus co-lidera partidului, care își dorește să devină cancelar, Alice Weidel, referindu-se la imigranți.
Susținătorii AfD: „Nu suntem naziști”
În scrierile The Guardian, se arată că Germania și-a construit identitatea după cel de-Al Doilea Război Mondial în jurul prevenirii ca astfel de partide să câștige putere. Însă voturile de încredere din partea lui Elon Musk, consilierul președintelui american Donald Trump, și vicepreședintelui american JD Musk, care s-a întâlnit cu Weidel la Munchen săptămâna trecută și a refuzat o întrevedere cu cancelarul în funcție Olaf Scholz, au întărit impresia că susținerea pentru partid e în creștere.
Alte partide refuză orice formă de cooperare cu AfD, care este și sub supravegherea autorităților de securitate pentru suspiciuni de extremism
În prezent, partidul a reușit, cu succes, să mute conversația pe subiectele care îl avantajează.
O analiză a Die Zeit a arătat că partide de stânga au adoptat retorica AfD, în mod special în ce privește infracționalitatea și imigrația, ceea ce a permis ca aceste subiecte să domine campania electorală, în locul dezbaterii economiei tot mai vulnerabile, a crizei climatice și a amenințărilor la adresa securității europene.
Votanții AfD care au vorbit cu reporterii The Guardian sunt deranjați de protestele în masă care au avut loc împotriva partidului. „Nu suntem naziști” a devenit lozinca susținătorilor acestui partid.
Partidele centriste „vor să se țină de putere deși au condus țara asta într-un zid. Suntem clasa mijlocie, suntem cetățeni complet normali și vrem o schimbare drastică. Poate că nu va ieși la aceste alegeri, dar cu siguranță la următoarele”, a spus un susținător AfD.
Însă propuneri care acum un an ar fi fost o anatemă pentru AfD, precum expulzarea imigranților non-europeni sau deportări în masă ale străinilor sau ai cetățenilor care sunt considerați „neasimilați” fac parte acum din conversația atât a susținătorilor AfD, cât și a liderilor săi.
Sondaje: Un vot din cinci va merge la AfD
Acum, AfD este pe punctul să se alăture mișcărilor populiste care au obținut victorii impresionante în Italia, Țările de Jos, Suedia, Austria și Finlanda. Alternativa pentru Germania, potrivit sondajelor, va obține un vot din cinci la alegerile de duminică.
Chiar și cu acest scor istoric, AfD cel mai probabil nu va ajunge la putere din cauza așa numitului „zid de foc” – o regulă nescrisă, dar respectată de toate partidele mainstream, care interzice orice formă de colaborare cu extrema dreaptă.
„Aș vinde sufletul CDU dacă aș face așa ceva”, a spus Friedrich Merz, candidatul preferat să devină următorul cancelar al Germaniei, referindu-se la o alianță între partidul său de centru-dreapta CDU și AfD.
Însă AfD va avea suficientă putere ca cel mai mare partid de Opoziție pentru a complica formarea unei coaliții și pentru a pune piedici în calea Guvernului pe mai multe fronturi.
Cancelarul Olaf Scholz, al cărui partid social-democrat e pe locul trei în sondaje, a cerut votanților să nu pună ștampila pe AfD și a făcut apel la „tradiția bună” a Germaniei de la finalul erei naziste de a respinge extrema dreaptă.
Alice Weidel, a cărei includere în dezbaterea electorală din prim-time a fost văzută ca un triumf al încercărilor de normalizare a AfD, a denunțat comparația drept „scandaloasă”.
„Poți să mă insulți pe mine, în această seară, cât dorești. Însă insulți milioane de alegători”, a spus co-lidera AfD.
2015, anul în care AfD a câștigat susținători
Analiștii spun că un alt punct de cotitură pentru susținerea AfD a fost în 2015, când Angela Merkel a permis accesul în Germania a 1,3 milioane de refugiați din Siria și Afganistan.
Deși mulți dintre acești imigranți s-au integrat în societatea germană, comunitățile locale s-au plâns că nu au primit resursele necesare pentru a gestiona nevoi de bază ale refugiaților, inclusiv pentru consiliere psihologică.
Problematica imigrației a dominat această campanie electorală, care vine la șapte luni după ce guvernul de centru-stânga condus de Olaf Scholz a căzut în urma unor atacuri mortale de care au fost responsabili refugiați.
În ciuda „zidului de foc”, Merz a acceptat sprijinul AfD în Parlament pentru măsuri mai dure la granițe, despre care a spus că sunt „esențiale”, în urma unor noi atacuri.
Decizia lui Merz a fost considerată o încălcare a unui tabu și nu a reușit să rupă din voturile AfD pentru coaliția conservoare, care e blocată la 30% în ciuda neîncrederii istorice în guvernul lui Scholz.
„AfD pare să fie principatul câștigător al pesimismului care domină în societatea germană și a perspectivilor economice tot mai sumbre. Întrebarea este cât de mult spre dreapta o va lua țara”, a spus James Conran de la școala de guvernământ a Universității Oxford.
Reversul monedei
Extrema dreaptă a câștigat tracțiune lent în Germania. Acest lucru a fost atribuit lecțiilor învățate după ororile perioadei naziste, care sunt pasate din generație în generație copiilor de 80 de ani.
Însă, într-un discurs la un miting AfD Elon Musk a susținut tentativele AfD de a absolvi Germania de responsabilitatea Holocaustului și a condamnat concentrarea „prea puternică asupra unei vinovății trecute”.
Weidel a devenit o răsfățată a Washington-ului, după ce Vance a denunțat izolarea partidului drept „nedemocratică” și Elon Musk i-a denigrat oponenții în mod constant. Nici Olaf Scholz n-a scăpat de cuvintele dure ale miliardarului.
Totuși, dorința AfD de a se asocia cu Casa Albă ar putea avea rezultatul opus.
„Trump nu este popular în Germania – mulți susținători AfD îl plac”, a spus analistul politic Kai Arzheimer.
Însă, analiștii atrag atenția că partidele mainstream mai au doar câțiva ani la dispoziție să demonstreze că au soluții pentru grijile fundamentale ale alegătorilor, altfel extrema dreaptă va ajunge pe primul loc în preferințele lor.
Lidera extremei dreapta din Germania, Alice Weidel, pusă la punct într-o dezbatere de Friedrich Merz: „Uitați-vă la imaginea asta”
Ce a discutat Elon Musk cu lidera extremei drepte germane. De la Adolf Hitler „a fost un comunist” la credința în Dumnezeu
Sursa – www.antena3.ro
