Un document atribuit negociatorilor ruși ar cere retragerea militarilor NATO din România

Un document atribuit negociatorilor ruși ar cere retragerea militarilor și a bazelor NATO din țările intrate în alianță după 1997, ceea ce ar privi și prezența aliată din România, potrivit unei relatări The New York Times prezentate de Deutsche Welle. NATO nu a anunțat acceptarea unei asemenea cereri și nu există o decizie publică de retragere din România.
Documentul ar fi fost prezentat la negocierile de la Abu Dhabi și este datat 10 noiembrie 2026. Textul său integral nu a fost publicat, astfel că formularea exactă a cererii nu poate fi verificată direct. Relatarea nu indică un termen de retragere sau o prevedere scrisă separat pentru România.
Ce prezență aliată din România ar fi vizată
România a intrat în NATO după 1997. Cererea relatată nu ar scoate țara din alianță, ci ar viza trupele și bazele folosite de aliați aici. Ea ar cere și oprirea livrărilor occidentale de arme către Ucraina.
În prezentarea sa din februarie 2026, NATO arată că are un grup de luptă condus de Franța la Cincu, avioane de luptă trimise prin rotație și sisteme de apărare aeriană în România. Alianța indica atunci peste 1.000 de militari și preciza că grupul de la Cincu poate primi mii de oameni, pentru a deveni o brigadă, adică o unitate militară mai mare.
La Mihail Kogălniceanu, lângă Constanța, se află și militari americani. Când a anunțat, în octombrie 2025, încetarea rotației unei brigăzi americane în Europa, Ministerul Apărării a precizat că aproximativ 1.000 de militari ai SUA urmau să rămână în România. Cifra americanilor din acel an și cifra militarilor aliați comunicată ulterior de NATO descriu grupuri și momente diferite; nu se adună pentru a stabili efectivul actual.
În august 2026, Ministerul Apărării arăta că infrastructura bazei Mihail Kogălniceanu era în dezvoltare și că acolo se pregăteau piloți români și ucraineni pentru avioanele F-16. Documentul atribuit negociatorilor ruși nu precizează ce s-ar întâmpla cu fiecare unitate sau lucrare din România.
De ce este invocat anul 1997
În 1997, NATO avea 16 membri; acum are 32. Statele intrate între timp, inclusiv România, ar fi cele afectate de revenirea prezenței militare aliate la situația cerută în relatare. Nu este vorba, potrivit acesteia, despre o cerere explicită ca aceste țări să renunțe la calitatea de membre.
Actul semnat de NATO și Rusia în mai 1997 recunoaște dreptul statelor de a-și alege mijloacele de securitate și nu acordă Rusiei dreptul de a bloca deciziile NATO. La acea dată, alianța spunea și că își va asigura apărarea mai ales prin întăriri, nu prin amplasarea permanentă a unor noi forțe de luptă numeroase. Actul nu stabilește însă că Rusia poate decide retragerea militarilor aliați din România.
Ce obligație de apărare rămâne în vigoare
Tratatul NATO prevede că aliații ajută un membru atacat, dar fiecare alege măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv folosirea forței armate. Tratatul permite și invitarea altor state europene, dacă toți membrii sunt de acord. Prezența militarilor aliați în România este diferită de această obligație din tratat: ea le permite să fie deja aici pentru misiunile stabilite.
După negocierile de la Abu Dhabi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la 12 noiembrie că Statele Unite, Europa și Ucraina aveau poziții apropiate și că livrările americane către Ucraina, inclusiv sisteme Patriot, continuau. Declarația nu a confirmat documentul atribuit delegației ruse și nu a anunțat o hotărâre privind prezența aliată din România.






