Cercetătorii meteorologi au descoperit că actuala criza climatică care a agravat cele patru zile de ploi abundente și inundații mortale se datorează poluării cauzată de încălzirea planetei, dublând șansele de inundații catastrofale, arată un studiu citat de The Guardian.
În plus, cercetătorii au descoperit că dacă încălzirea globală nu era aşa de agravată, precipitații abundente care au dus la inundații mortale în țările din Europa, precum și în România, se aflau la jumătatea lor în cantitate.
Ploile au fost mai abundente din cauza schimbărilor climatice
În opinia sa, World Weather Attribution (WWA), a constata că ceea ce a dus la afectarea orașelor cu volume de apă, ar fi fost la jumătate, dacă oamenii nu ar fi încălzit planeta.
Astfel, „Tendința este clară”, a spus Bogdan Chojnicki, climatolog la Universitatea de Științe ale Vieții din Poznań și coautor al studiului. „Dacă oamenii continuă să umple atmosfera cu emisii de combustibili fosili, situația va fi mai gravă.”
De exemplu, furtuna Boris a dezlănțuit cantități record de ploaie asupra Austriei, Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei. Ploile abundente au transformat pâraiele calme în râuri sălbatice, declanșând inundații care au distrus case și au ucis 24 de oameni.
Raportul World Weather Attribution, un grup internațional de oameni de știință care studiază efectele schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme, a constatat că cele patru zile de precipitații aduse de furtuna Boris au fost cele mai abundente înregistrate vreodată în Europa Centrală.
Raportul a mai precizat că schimbările climatice au făcut ca astfel de ploi torențiale să fie de cel puțin două ori mai probabile și cu 7% mai abundente.
Măsurile oficiale au dus la reducerea numărului morţilor
În prezent, cercetătorii au spus că măsurile de adaptare au redus numărul morților în comparație cu inundații similare care au lovit regiunea în 1997 și 2002. Ei au cerut o mai bună apărare împotriva inundațiilor, sisteme de avertizare și planuri de răspuns la dezastre și au avertizat împotriva continuării reconstrucției în regiunile predispuse la inundații.
Financiar, „Aceste inundații indică cât de costisitoare devin schimbările climatice”, a spus Maja Vahlber, coautor al studiului. „Chiar și cu zile de pregătire, apele inundațiilor au devastat în continuare orașe, au distrus mii de case și au dus la nevoia ca Uniunea Europeană să aloce un ajutor de 10 miliarde de euro”.
Oamenii de știință au comparat precipitațiile înregistrate în Europa Centrală pe parcursul a patru zile în luna septembrie cu cantitățile simulate pentru o lume care este cu 1,3 °C mai rece – nivelul de încălzire cauzat până în prezent de arderea combustibililor fosili și distrugerea naturii.
Ei au atribuit o „dublare a probabilității și o creștere cu 7% a intensității”
Din punct de vedere meteorologic, fizicienii au demonstrat că fiecare grad de încălzire permite aerului să rețină cu 7% mai multă umiditate. Ploile din centrul Europei s-au dezlănțuit atunci când aerul rece din Arctica s-a întâlnit cu aerul cald și umed din Marea Mediterană și Marea Neagră.
Practic, studiul a mai constatat că ploi mai abundente de patru zile s-ar produce dacă lumea se încălzește cu 2°C peste nivelurile preindustriale, cu o creștere suplimentară de astăzi de aproximativ 5% a intensității precipitațiilor și 50% în probabilitate.
Mai sunt şi alți factori care ar putea crește acest lucru și mai mult, cum ar fi ondulația curentului, despre care unii oameni de știință suspectează că prinde tot mai mult sistemele meteorologice într-un singur loc, ca urmare a încălzirii globale. Un studiu publicat luni în Nature Scientific Reports arată că astfel de sisteme de blocare vor crește.
Astfel, Hayley Fowler, un climatolog de la Universitatea Newcastle, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Aceste furtuni mari, întrerupte de curentul cu jet, sunt capabile să stagneze într-un singur loc și să producă cantități uriașe de precipitații, alimentate de umiditatea crescută.”
În concluzie, „Aceste furtuni „blocate” cu mișcare lentă devin din ce în ce mai frecvente și se preconizează că vor crește în intensitate odată cu încălzirea suplimentară”, a adăugat ea. „Întrebarea nu este dacă trebuie să ne adaptăm pentru mai multe dintre aceste tipuri de furtună, ci dacă putem.”
Sursa – www.antena3.ro
