Care sunt peștii și fructele de mare în care s-au găsit microplastice
Microplastice au fost identificate în șprot, rapană și midii din Marea Neagră, specii frecvent consumate pe litoralul românesc, conform unui studiu realizat de cercetători români și publicat în Revista Ioana.
Peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană analizate conțineau plastic.
Cât de mare este contaminarea cu microplastice?
Studiul, publicat de Revista Ioana, arată o prezență extinsă a particulelor de plastic în organismele marine, evidențiată prin analize de laborator. Cercetătorii au descoperit microplastice în peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană investigate. În cazul midiilor, procentul a fost de 66,7%.
Microplasticele au fost identificate atât în sistemul digestiv al organismelor marine, cât și în țesuturile moi, ceea ce sugerează o contaminare constantă. Aceste descoperiri atrag atenția asupra stării ecosistemului Mării Negre și a posibilelor riscuri pentru sănătatea consumatorilor.
Ce sunt microplasticele și de unde provin?
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri. Ele provin din degradarea deșeurilor sau din surse industriale și textile. Cel mai frecvent tip de microplastic descoperit în organismele marine analizate au fost fibrele. Culorile predominante ale microplasticelor identificate au fost negru, albastru și transparent.
Aceste microplastice pot proveni din diverse surse, precum haine sintetice, plase de pescuit, ambalaje sau alte deșeuri. Odată ajunse în mediul marin, deșeurile se degradează sub acțiunea factorilor de mediu, eliberând particule din ce în ce mai mici, care sunt ingerate de viețuitoarele acvatice.
Cum ajung microplasticele în lanțul alimentar?
Prezența microplasticelor în organismele marine indică faptul că acestea sunt ingerate accidental. Peștii și moluștele le preiau prin filtrarea apei în timpul hrănirii sau prin consumul altor organisme deja contaminate. Studiul evidențiază cazul rapanei, un prădător marin la care se manifestă transferul trofic.
Prin transfer trofic, microplasticele se transmit de-a lungul lanțului alimentar, iar nivelul de contaminare crește de la o specie la alta, putând ajunge la consumatorul final. Cercetarea arată că microplasticele reprezintă o problemă sistemică ce afectează întregul ecosistem marin.
Șprotul, rapana și midiile sunt specii consumate la scară largă în România, ceea ce înseamnă că particulele de plastic pot ajunge indirect în alimentația umană. Aceasta reprezintă o problemă de sănătate publică ce necesită o atenție sporită.
Care sunt riscuri potențiale pentru sănătatea umană
Deși studiul nu stabilește o legătură directă între consumul acestor specii și apariția unor afecțiuni, specialiștii avertizează asupra potențialelor pericole. Microplasticele pot transporta substanțe toxice, metale grele sau microorganisme patogene. Ingerarea constantă a acestor particule ar putea favoriza inflamații la nivel celular sau alte dezechilibre biologice.
Efectele sunt încă studiate la nivel internațional pentru a stabili cu exactitate impactul pe termen lung. Expunerea la microplastice poate avea efecte diferite asupra diferitelor persoane, în funcție de factori precum vârsta, starea de sănătate și nivelul de expunere.
Poluarea Mării Negre cu plastic a devenit o problemă majoră
Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa la poluarea cu plastic. Dunărea transportă cantități mari de deșeuri din interiorul continentului, pe care le varsă în mare.
Acest flux de poluare contribuie la acumularea microplasticelor în sedimente și în organismele marine, cu efecte economice și sociale asupra pescuitului, turismului și siguranței alimentare.
Măsurile necesare pentru reducerea poluării
Cercetătorii subliniază importanța continuării studiilor pentru a înțelege mai bine sursele microplasticelor și impactul real asupra sănătății umane. Sunt necesare monitorizări pe termen lung și analize suplimentare pentru a formula recomandări clare pentru autorități și populație.
Rezultatele pot fundamenta politici publice mai stricte privind gestionarea deșeurilor și reducerea plasticului de unică folosință. Diminuarea poluării cu plastic necesită un efort comun. Autoritățile pot contribui prin reglementări și investiții în infrastructura de colectare și reciclare.
Populația poate avea un rol important prin reducerea consumului de plastic și prin susținerea inițiativelor de mediu.
Datele studiului indică un nivel de poluare care afectează direct lanțul alimentar, atrăgând atenția asupra siguranței produselor marine. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a proteja ecosistemul marin și să asigure siguranța alimentelor consumate de populație.
