Care sunt prețurile alimentelor în Europa şi unde se află România?

În contextul european, românii cheltuie pentru alimente cu 25% mai puțin comparativ cu media europeană, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2024. România ocupă a doua poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețurile scăzute la alimente, fiind devansată doar de Macedonia de Nord la nivel european.

La polul opus, Elveția este cea mai scumpă țară, cu prețuri la alimente ce depășesc cu 61% media UE.

Care este metodologia calculelor pentru prețurile alimentelor

Eurostat utilizează un indice pentru monitorizarea prețului alimentelor în întreaga Europă. Dacă un coș de alimente costă 100 de euro în UE, indicele arată variația de preț a aceluiași coș în fiecare țară. Un indice peste 100 indică prețuri mai mari decât media europeană, în timp ce un indice sub 100 indică prețuri mai mici.

RecomandăriRomânia se află în cel mai mare risc de sărăcie din Europa

În 2024, Macedonia de Nord s-a clasat drept cea mai ieftină țară pentru alimente dintre cele 36 de state analizate, un coș standard costând 73 de euro. În Uniunea Europeană, România se situează pe primele locuri cu alimente la un cost de 74,6 euro, iar Luxemburg înregistrează cel mai ridicat cost.

Tendințele prețurilor în Europa de Sud-Est

Regiunile Balcani și Europa de Sud-Est continuă să aibă cele mai scăzute prețuri la alimente. Pe lângă Macedonia de Nord și România, Turcia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Bulgaria înregistrează, de asemenea, prețuri sub media europeană.

În Serbia și Albania, costurile sunt mai mici decât media, dar ușor mai mari decât cele din România.

RecomandăriSUA reduc la jumătate contribuția militară în Europa. România, afectată de retragerea trupelor.

Dintre cele mai mari patru economii din UE, Italia și Germania au prețuri peste media europeană, în timp ce Spania are costuri cu 5,4% mai mici. Europa Centrală și de Est, incluzând Slovacia, Polonia, Cehia și Ungaria, se apropie de media UE.

Care sunt factorii diferențelor de preț?

Factori structurali precum costurile de producție și fluctuațiile valutare contribuie la variațiile de preț. Economiile mici și deschise au fost afectate mai puternic de pandemie și de criza energetică asociată conflictului din Ucraina.

În țările din Europa de Est și Sud-Est, alimentele reprezintă o parte semnificativă din bugetul gospodăriilor, iar în economiile dezvoltate această pondere este mai mică.

RecomandăriSUA își reduc treptat garanțiile de securitate pentru Europa. Decizia afectează direct România.

Diferențele de venituri și salarii influențează semnificativ nivelul prețurilor. Țările cu salarii mai mari, precum Danemarca și Elveția, tind să aibă prețuri mai mari la alimente, din cauza costurilor de muncă mai ridicate în sectoarele agricole și de retail.

De asemenea, taxele, cum ar fi TVA, influențează prețurile. De exemplu, Irlanda aplică un TVA redus la alimente, în timp ce Danemarca aplică cota standard.

Impactul asupra securității alimentare

Diferențele de preț au un efect semnificativ asupra securității alimentare, influențând nivelul de trai al gospodăriilor. Țările cu venituri mari pot gestiona mai ușor costurile ridicate ale alimentelor, însă gospodăriile cu venituri mai mici din Europa Centrală și de Est resimt o povară suplimentară.

Indicele Eurostat nu ajustează prețurile în funcție de veniturile disponibile, ceea ce înseamnă că aceeași sumă de bani oferă un acces diferit la alimente în funcție de țară.

Contextul inflației alimentare

Creșterea prețurilor la alimente în Europa a fost alimentată de multiple crize, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina. Costurile energiei și inputurilor agricole au fost transferate la consumatori.

Inflația a fost resimțită mai puternic de gospodăriile cu venituri mici, mai ales în statele unde alimentele constituie un procent mare din cheltuieli. În octombrie 2025, Eurostat a raportat o creștere de 3% în costurile alimentelor față de anul anterior, o tendință de normalizare observată după vârful din 2022-2023.