Care sunt problemele megaorașelor asiatice care devin tot mai greu de locuit pentru oameni?
În prezent, megaorașele din Asia sunt centrele economice care continuă să atragă milioane de oameni. Iar Tokyo, Delhi, Shanghai și Dhaka sunt doar câteva dintre ele. Aceste orașe se confruntă cu probleme majore care pot încetini dezvoltarea economică: poluarea, infrastructura inadecvată și inegalitățile sociale reprezentând provocări semnificative.
Care este calitatea vieții în megaorașele asiatice
Economist Intelligence Unit a publicat Global Liveability Index 2025, un clasament care analizează calitatea vieții în 173 de orașe.
Din informaţiile raportului, oraşele Delhi și Mumbai sunt pe locul 141, în timp ce Dhaka este printre ultimele. Populația în continuă creștere nu se aliniază cu aceste poziții modeste. Proiecțiile ONU sugerează că Dhaka și Shanghai își vor crește populația rapid, Dhaka fiind în drum să depășească Jakarta ca cel mai populat oraș din lume până la mijlocul secolului.
RecomandăriTelemunca devine obligatorie în 4 țări asiatice din cauza conflictului regionalEste poluarea o amenințare constantă
Indicele de poluare pentru 2024 arată că Dhaka are cel mai ridicat scor de poluare, 93,9, comparativ cu Tokyo care are 42,2. Particulele fine (PM2.5) și dioxidul de azot (NO2) sunt riscuri majore pentru sănătate în Asia de Sud.
De asemenea, Delhi și Mumbai sunt printre cele mai poluate capitale. Sursele de poluare sunt variate, incluzând producția de energie și transportul. Poluarea transfrontalieră amplifică aceste provocări.
Care sunt problemele de infrastructură?
Un raport al ESCAP avertizează că urbanizarea necontrolată ar putea duce la inegalități și suprasolicitarea serviciilor publice. Orașe precum acestea s-au industrializat rapid, construind fabrici și infrastructură într-un mod nesustenabil. Lipsa capacităților de gestionare a deșeurilor agravează situația.
RecomandăriMesajul secret trimis de Zelenski la Kremlin. Raspunsul care schimba calculele razboiuluiAidan Yao, economist la AXA IM, subliniază lipsa facilităților, precum cele pentru tratarea apei, infrastructurile de hrănire, locuințele, spitalele și școlile.
Efectele climatice accentuează crizele
Încă din anul 2024, valurile de căldură au fost înregistrate în Asia de Sud și de Sud-Est, punând presiune pe infrastructură și pe sistemul de sănătate. Fenomenul de insulă de căldură urbană cauzează temperaturi mai ridicate în orașe față de zonele rurale.
Între 2000 și 2019, aproape jumătate din decesele cauzate de căldură s-au înregistrat în Asia și Pacific. Cu spațiile verzi în scădere și temperaturi în creștere, riscurile cresc considerabil.
RecomandăriMutarea strategică a Franței care schimbă jocul. Trupele militare ajung oficial în CipruAșezările informale și necesitatea investițiilor
Astfel, ESCAP subliniază creșterea rapidă a așezărilor informale și mahalalelor din cauza prețurilor mari ale locuințelor și salariilor stagnante, amplificând riscurile pentru economiile urbane. Aceste zone sunt vulnerabile la șocurile climatice și primesc rar servicii esențiale.
World Wildlife Fund estimează că Asia are nevoie de 5 trilioane de dolari pentru dezvoltare sustenabilă până în 2030. Contribuții semnificative sunt așteptate din partea sectorului privat, deoarece guvernele nu dispun de resurse suficiente.
Soluții și direcții pentru transformare
Totodată, unele orașe asiatice încep să implementeze soluții inovative. Shanghai, prin districtul Pudong, a dezvoltat un sistem de prognoză și avertizare pentru inundații, integrând prognoze meteo și date hidrologice.
Armida Salsiah Alisjahbana de la ESCAP propune un model urban care prioritizează echitatea și reziliența pentru a îndeplini Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Cea mai mare provocare pentru liderii politici este de a transforma aceste centre economice în locuri în care oamenii pot trăi decent și nu doar supraviețui. Conlucrarea guvernelor cu sectorul privat devine esențială pentru a asigura un viitor sustenabil pentru megaorașele din Asia.
