Care sunt schimbările neașteptate pregătite pentru pensiile private din România?
Vicepreședintele ASF, Dan Armeanu, a prezentat progresele României în alinierea sistemului de pensii private la standardele OCDE.
Discuţiile importante cu OCDE
România face pași importanţi pentru a adapta sistemul de pensii private la cerinţele Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Acesta a fost subiectul principal la Forumul Global OCDE OECD/IOPS, unde Dan Armeanu a vorbit despre stadiul actual al procesului.
În afirmaţiile sale, „Am avut o întrevedere excelentă cu dl. Carmine Di Noia, director al Departamentului de Afaceri Financiare (DAF) al OCDE, în cadrul căreia am purtat discuţii constructive privind progresele realizate de România în alinierea cadrului de reglementare al pensiilor private la standardele internaţionale și la cele mai bune practici ale OCDE. A fost reiterată colaborarea excelentă și angajamentul ferm al României de a continua acest parcurs în domeniul pensiilor private.”
Ce înseamnă asta pentru români? „Astfel, se încurajează plăţile periodice pe termen lung din fondurile de pensii și se recomandă evitarea plăţilor dintr-o dată; acestea sunt necesare doar în cazul activelor de valoare mică sau în cazuri excepționale.”
Legea pensiilor private, amânată la CCR
Proiectul legii privind plata pensiilor private se află încă în incertitudine. Curtea Constituţională a amânat pentru 12 noiembrie analiza sesizărilor depuse de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și de AUR, care contestă anumite prevederi, inclusiv cele referitoare la plăţile eșalonate.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 16 octombrie și este esenţială pentru aderarea României la OCDE până în 2026. Iniţial, această lege trebuia să fie implementată încă din 2011, la trei ani de la înființarea fondurilor private.
Ce prevede legea actuală?
În varianta adoptată, persoanele care ies la pensie pot retrage o tranșă maximă de 30% dintr-o dată din Pilonul 2, față de 25% cât era prevăzut iniţial. Plata minimă eșalonată a fost redusă de la 10 la 8 ani. O excepţie importantă: bolnavii de cancer pot retrage întregul activ acumulat.
În prezent, normele tranzitorii permit retragerea integrală a banilor sau în 60 de rate egale pe o perioadă de 5 ani. Majoritatea aleg varianta integrală, dar OCDE dorește să încurajeze plăţile periodice pe termen lung.
Care sunt schimbările pentru viitorul pensiilor
Printre priorităţi se numără digitalizarea sistemului, strategii de investiţii pe termen lung și creșterea puterii de cumpărare prin plăţi periodice.
„Discuţiile din cadrul Forumului se concentrează pe modalități de îmbunătățire a capacităţii sistemelor de pensii private de a gestiona plăţile periodice pentru pensie în interesul beneficiarilor, abordând aspecte precum creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor prin plăţi periodice pe perioade cât mai lungi, digitalizarea sistemului de pensii private, strategiile de investiţii pe durata ciclului de viaţă, stimularea economisirii voluntare pentru pensie și rolul fondurilor de pensii ca investitori instituţionali în dezvoltarea pieţelor de capital.”
România a obţinut deja 16 avize formale OCDE din cele 25 necesare. Cel mai recent a fost acordat de comitetul pentru statistică. Fiecare aviz reprezintă un pas înainte spre integrarea în organizaţie.
În prezent, peste 8,3 milioane de români sunt înscriși în fondurile private obligatorii. Aproape jumătate contribuie lunar cu 4,75% din salariul brut. Aceste sume vor fi baza plăţilor periodice pe termen lung.
-
- Digitalizarea sistemului de pensii private
-
- Investiţii pe termen lung pentru creșterea randamentului
-
- Stimularea economisirii voluntare pentru pensie
Importanța acestor modificări
Sistemul actual permite retrageri rapide, dar OCDE avertizează că acest lucru poate submina scopul pensiilor: asigurarea unui venit stabil pe termen lung. Plăţile eșalonate reduc riscul de a cheltui prea repede economiile acumulate.
Fondurile de pensii trebuie să funcţioneze ca investitori instituţionali, a subliniat Armeanu. Astfel, banii vor fi reinvestiţi în proiecte cu randament ridicat, dar sigure.
Pe termen scurt, unele persoane ar putea fi nemulțumite de restricţiile la retrageri. Pe termen lung, însă, strategia urmărește protejarea economiilor populaţiei împotriva inflaţiei și a riscurilor financiare.
Ce urmează pentru România
Dacă totul decurge conform planului, România va deveni membru OCDE până în 2026. Ultimele avize rămase acoperă domenii precum agricultura, energia și transporturile.
Schimbările pentru cetăţeni vor fi introduse treptat. Normele tranzitorii vor fi înlocuite cu reguli permanente, iar sistemul de pensii private va deveni tot mai mult o sursă de venit stabilă, nu doar un simplu cont de economii.
Pentru milioane de români, aceste transformări înseamnă mai multă siguranță la pensionare și o protecție mai bună a economiilor acumulate de-a lungul anilor.
