Care sunt țările care nu apar pe harta lumii și de ce nu sunt recunoscute pe plan internațional?

De Jurnalul Național 155 citiri
3 min citire

 

De-a lungul istoriei, granițele politice și geografice ale lumii au fost influențate de conflicte, războaie și acorduri internaționale. Cu toate acestea, există teritorii care, deși au guverne funcționale, populații și instituții proprii, nu sunt recunoscute la nivel global. Acestea sunt țările nerecunoscute, sau teritorii disputate, care nu apar pe hărțile oficiale din cauza lipsei recunoașterii internaționale. De obicei, aceste teritorii sunt subiecte de controverse politice sau conflicte armate.

Ce sunt țările nerecunoscute internațional?

Țările nerecunoscute internațional sunt teritorii care au declarat independența și funcționează ca state suverane, dar nu sunt recunoscute de majoritatea țărilor sau de organizații internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Aceste teritorii se confruntă cu dispute teritoriale, conflicte politice sau militare, iar din această cauză, nu apar pe hărțile oficiale ale lumii. Recunoașterea lor internațională este un proces complex, influențat de factori geopolitici și interese regionale.

Transnistria și Abhazia sunt teritorii cu guverne proprii, dar neacceptate global

Un exemplu notabil este Transnistria, un teritoriu situat de-a lungul râului Nistru, între Republica Moldova și Ucraina. În 1990, Transnistria și-a declarat independența față de Moldova, dar nu a fost recunoscută de nicio țară membră ONU.

Deși are propriul guvern și armată, este considerată oficial parte a Republicii Moldova. Aceeași situație o regăsim și în Abhazia, o regiune separatistă din Georgia, care a declarat independența în 1999. Abhazia este recunoscută doar de câteva țări, inclusiv Rusia, iar restul lumii o consideră parte din Georgia.

Nagorno-Karabah și Somaliland sunt teritorii izolate în conflicte

Un alt exemplu este Nagorno-Karabah, un teritoriu din Azerbaidjan locuit în majoritate de armeni. Deși a declarat independența în anii ’90, Nagorno-Karabah nu este recunoscut de nicio țară și este subiectul unui conflict permanent între Armenia și Azerbaidjan.

Chiar dacă Armenia a susținut regiunea, ea nu a recunoscut oficial independența acesteia, iar conflictele recente au dus la intensificarea tensiunilor.

În mod similar, Somaliland, situat în nord-vestul Somaliei, și-a declarat independența în 1991, dar nu a fost recunoscut de nici o țară. În ciuda unui guvern stabil și unei economii funcționale, comunitatea internațională continuă să o considere parte a Somaliei.

 

De ce aceste țări nu sunt recunoscute internațional?

Motivul principal pentru care aceste teritorii nu sunt recunoscute este lipsa unui consens internațional. Marile puteri globale au interese strategice în regiunile respective și, de obicei, nu vor recunoaște aceste teritorii pentru a nu destabiliza situațiile regionale.

De asemenea, țările care revendică aceste teritorii, cum ar fi Georgia sau Azerbaidjan, depun eforturi pentru a împiedica recunoașterea lor, iar organizațiile internaționale precum ONU preferă să evite intervențiile pentru a menține stabilitatea globală.

Aceste conflicte geopolitice continuă să facă imposibilă recunoașterea oficială a acestor ”țări” de către majoritatea statelor lumii.

 

Sursa – playtech.ro




Horoscop financiar februarie 2025. Ce SURPRIZE FINANCIARE îți aduc astrele

Horoscop financiar februarie 2025. Februarie 2025 promite un val de energie cosmică care va influența profund sectorul financiar al fiecărei [...]

Asigurari auto online: Cum să găsești polița RCA ieftină și fără bătăi de cap in 2025

Când vine vorba de asigurări auto, nimeni nu vrea să piardă timp cu drumuri inutile sau să fie prins în [...]

Subvenții la energie. Cine va beneficia în continuare, după 1 aprilie

Subvenții la energie. Cine va beneficia în continuare, după 1 aprilie? Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat că a cerut [...]

Câți bani poți scoate de la bancomat. Limitele schimbate în 2025

Câți bani poți scoate de la bancomat. Băncile intensifică eforturile de a reduce utilizarea numerarului, având în vedere preferința românilor [...]