Care vor fi noile artibuţii ale SRI în combaterea corupției din România?
Preşedintele României Nicuşor Dan, a afirmat că SRI ar putea avea un rol direct în combaterea corupției.
Serviciul Român de Informații (SRI) ar putea primi noi atribuții care îl vor implica activ în lupta împotriva corupției, arată declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan. Acesta a precizat că noua strategie națională de apărare este aproape finalizată și urmează să fie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), înainte de a fi trimisă Parlamentului.
Documentul include două direcții esențiale: combaterea corupției și contracararea războiului hibrid, considerate de șeful statului amenințări directe la adresa securității naționale.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a SRI”
Președintele Nicușor Dan a confirmat că își dorește ca Serviciul Român de Informații să aibă un rol clar în identificarea și limitarea fenomenului corupției.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații”, a declarat acesta într-un interviu pentru Pro TV.
Șeful statului a explicat și procesul de elaborare a documentului strategic:
În afirmaţiile sale, „Consilierul pentru securitate națională, domnul Diaconescu, a făcut o corespondență cu toate instituțiile care au atribuții pe securitatea națională. S-au strâns două dosare de corespondență și din toate opiniile, care bineînțeles că unele dintre ele se suprapuneau, a elaborat un document prealabil pentru moment, la care ne mai uităm încă o dată cu toții, după care el va fi trecut prin CSAT și după aceea trimis Parlamentului. Deci, termenul 26 noiembrie, când sunt cele șase luni de la învestirea mea ca președinte, va fi respectat”, a precizat Nicușor Dan.
Două direcții strategice: războiul hibrid și corupția sistemică
Noua strategie de apărare națională propusă de Administrația Prezidențială va aborda pentru prima dată războiul hibrid ca amenințare centrală, cu accent pe acțiunile de dezinformare și atacurile cibernetice derulate de Federația Rusă.
„Sunt două schimbări majore. Unu, că trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale, al Federației Ruse, ca să spunem exact cu cuvintele astea. Deci asta este o parte”, a explicat liderul de la Cotroceni.
A doua direcție, considerată la fel de importantă, vizează „atacarea frontală a fenomenului corupției”, o expresie folosită de președinte pentru a descrie amploarea efortului pe care îl dorește în acest domeniu.
„Mecanismele trebuie să fie constituționale și bine delimitate”
Preşedintele Nicușor Dan a subliniat, totuși, că implicarea SRI în combaterea corupției nu trebuie să depășească limitele constituționale și nici să interfereze cu activitatea parchetelor.
Astfel, „A doua pe care mi-o doresc foarte mult și la care multe din instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției. Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în procesul de… să-i spunem activitatea Parchetului. Toate discuția pe care am avut-o în spațiul public.
Vrem, pe de o parte, ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcută”, a precizat șeful statului.
Strategia, la vot până la finalul lunii noiembrie
Şeful statului a confirmat că termenul de 26 noiembrie pentru finalizarea documentului va fi respectat, acesta urmând să fie discutat în CSAT și ulterior trimis Parlamentului spre aprobare.
Prin această strategie, Administrația Prezidențială urmărește adaptarea sistemului de securitate națională la noile tipuri de amenințări, inclusiv cele generate de corupția instituțională și influența externă.
În concluzie, preşedintele Nicușor Dan a concluzionat că lupta împotriva corupției nu mai poate fi tratată doar ca o chestiune morală, ci ca un factor de vulnerabilitate strategică, care afectează economia, instituțiile și încrederea publică.
