Cât a ajuns să coste coșul de bază. Avertismentul BNR pentru toți românii

Rata anuală a inflației menține România pe prima poziție în Uniunea Europeană, iar efectele se văd direct în bugetele familiilor, care au ajuns să plătească până la 3.000 de lei lunar doar pentru hrana de bază. Cu un deficit bugetar record la nivel european, economia națională traversează o perioadă în care prețurile la raft cresc într-un ritm pe care veniturile pur și simplu nu îl mai pot susține.

Dar cine plătește factura finală a acestui dezechilibru macroeconomic? consumatorul de rând și, în scurt timp, chiar marii retaileri. Scăderea dramatică a puterii de cumpărare forțează populația să elimine complet produsele premium și să vâneze exclusiv oferte, ceea ce reduce drastic marjele de profit ale magazinelor și riscă să blocheze lanțurile de aprovizionare locale.

Matematica imposibilă a coșului zilnic

Dincolo de cifrele reci raportate de Eurostat (care confirmă statutul de campioană absolută a scumpirilor pentru țara noastră), realitatea din supermarketuri arată o degradare accelerată a nivelului de trai. Discuțiile din mediul online expun o situație critică privind managementul bugetului personal.

RecomandariPrețuri de necrezut pe litoralul românesc. O singură cameră în Mamaia a ajuns să coste 6.400 de euro

E drept că mulți încearcă să se adapteze din mers.

Iar soluțiile variază de la porționarea strictă a cărnii pentru congelator până la utilizarea aplicațiilor pentru cupoane de reducere. O trecere în revistă a mărturiilor arată că un buget lunar de 1.500 de lei, care anul trecut asigura un frigider plin pentru un cuplu, a devenit complet insuficient. Acum, familiile raportează cheltuieli duble, sărind frecvent de 2.500 sau chiar 3.000 de lei pentru aceleași produse de bază. Un coș săptămânal care costa 400 de lei a ajuns la 650 de lei, reprezentând o creștere de peste 50%.

Cum suportă românii această presiune constantă pe bugetul familiei? Nu prea bine, până la urmă. Oamenii recurg la alternative de calitate inferioară, renunță la ieșirile în oraș și constată că banii se duc exclusiv pe facturi și alimente esențiale.

RecomandariPrețurile la pompă au explodat din nou. Cât a ajuns să coste un litru de benzină și motorină

Avertismentul BNR și prognozele analiștilor

Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză publicată recent, experții financiari nu întrevăd o stabilizare prea curând. creșterea prețurilor la energie, în lipsa unor măsuri guvernamentale ferme, continuă să alimenteze spirala inflaționistă.

„În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea preţurilor la energie a determinat creşterea inflaţiei peste aşteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%.” – Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR

Și lucrurile nu se opresc aici. Orice scumpire a carburanților sau a utilităților se transferă automat în prețul final al bunurilor de larg consum.

„Au crescut prețurile pentru tot ce înseamnă produse de energie, adică, combustibil, energie electrică, gaz metan. Lucrurile astea se vor vedea în toate prețurile bunurilor servicii, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar se vor vedea. Din această cauză mă aștept ca în lunile următoare să avem în continuare o majorare a ratei inflației.” – Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România

Limita de suportabilitate a consumatorilor

Comercianții se confruntă cu propria lor dilemă structurală. Mâncarea ajunge să se strice pe rafturi sau pe tarabele din piețe, pe măsură ce românii cumpără cantități tot mai mici.

„Prețurile sunt ca un elastic. Tragi de ele, tragi, dar ele se întind. Însă nu se mai pot întinde la nesfârșit. La un moment dat, tragi de elastic și ți se rupe brusc. Așa e și cu prețurile. Populația nu mai poate suporta multe creșteri de prețuri, magazinele riscă să nu-și marfa. De fapt, deja începe să se ajungă acolo. Oamenii cumpără parizer, iau la suta de grame, cei mai mulți. Semnalele nu sunt deloc bune, iar dilema comercianților e cât pot să mai crească prețurile sau cât le mai pot menține, dar fără să riște să iasă în pagubă” – Adrian Negrescu, analist economic

Următoarele raportări ale Institutului Național de Statistică vor arăta cu exactitate cât de mult a depășit inflația pragul psihologic de 10%. Rămâne însă neclar cine va absorbi șocul final al acestor scumpiri în lanț, în condițiile în care nici comercianții nu mai au spațiu pentru a reduce marjele, iar consumatorii și-au epuizat deja rezervele financiare.

RecomandariScumpiri șoc la carburanți în toată țara. Cât a ajuns să coste un litru de benzină la OMV Petrom