Câți moldoveni au cetățenie română statistici oficiale și proceduri

Până la începutul anului 2025, autoritățile de la București au eliberat pașapoarte românești pentru aproximativ 859.000 de cetățeni din Republica Moldova. Este o cifră concretă, extrasă din arhivele statului. Echivalează cu populația cumulată a câtorva județe mari din România. Și totuși, în spatele acestui volum uriaș de dosare aprobate se ascunde un sistem administrativ ajuns la limita de avarie. Sute de mii de cereri noi stau stivuite în birouri, așteptând ani la rând o semnătură finală.

Statistici oficiale privind cetățenia română

Datele centralizate oferă o imagine clară asupra efortului administrativ din ultimele trei decenii. Din 1991 și până la începutul anului 2025, statul român a acordat cetățenia pentru un număr de aproximativ 850.000 până la 860.000 de moldoveni. Aceste informații provin direct din registrele guvernamentale. Nu din estimări sociologice.

Cifrele exacte au devenit publice ca urmare a unei interpelări parlamentare inițiate de deputatul Valeriu Munteanu. În urma acestei solicitări, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției au declasificat și comunicat statisticile oficiale. Funcționarii au adunat datele din arhivele mai multor direcții teritoriale pentru a oferi un tablou complet. Această transparență a confirmat amploarea fenomenului de redobândire a drepturilor civile.

Procedura se bazează pe reparația istorică. Oricine dovedește că a avut ascendenți români, privați de cetățenie din motive independente de voința lor, poate cere repunerea în drepturi. Printre beneficiarii direcți ai acestui proces legal se numără mii de medici, profesori și ingineri de peste Prut. Inclusiv actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, a parcurs aceste etape administrative pentru a obține pașaportul românesc. Asta arată că procedura acoperă întregul spectru social și politic, fiind un instrument juridic utilizat la scară largă.

Evoluția cererilor aprobate pe perioade

Ritmul aprobărilor a variat masiv în funcție de legislația momentului. Prima etapă a acoperit intervalul cuprins între anii 1991 și 2002. Atunci, statul român a aplicat o procedură simplificată. Aproximativ 85.500 de cetățeni moldoveni au primit actele românești în acel deceniu. Birocrația era minimă. Verificările se făceau mult mai rapid.

Totul s-a schimbat după 2002. Legislația a devenit mai strictă, iar interesul a crescut exponențial. Între 2002 și 2024, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a preluat sarcina procesării tuturor dosarelor. Instituția a aprobat oficial 773.413 cereri în această perioadă. Creșterea masivă are cauze economice și geopolitice clare. Aderarea României la Uniunea Europeană a transformat documentul de identitate românesc într-un pașaport european. Oamenii au depus dosare pentru a putea călători și munci legal în țările vestice.

Contextul administrativ s-a adaptat din mers. Autoritățile au înființat comisii noi. Au deschis birouri teritoriale. Totuși, volumul a depășit constant capacitatea de procesare a funcționarilor. Fiecare dintre cele peste 773.000 de dosare aprobate a necesitat verificarea manuală a zeci de pagini. Certificate de naștere din perioada interbelică. Acte de căsătorie eliberate de autoritățile sovietice. Traduceri legalizate. Funcționarii au analizat fiecare document în parte, explicând astfel de ce ritmul de soluționare a fluctuat de la un an la altul în funcție de resursele alocate.

Afirmații neconfirmate despre numărul cetățenilor

Discrepanța dintre cifrele din registre și discursul public generează adesea confuzie. Pe scena politică apar frecvent estimări care depășesc cu mult realitatea arhivelor. Un astfel de episod a avut loc în luna iunie a anului 2025.

Atunci, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București, a avansat o cifră mult mai mare. El a declarat public că peste 1.300.000 de moldoveni ar deține deja cetățenia română. Declarația a preluat rapid prima pagină a publicațiilor. Sună impresionant. Dar faptele arată altceva.

Această cifră nu se sprijină pe rapoartele oficiale. Documentele emise de Autoritatea Națională pentru Cetățenie contrazic direct estimarea diplomatică. Dacă adunăm cererile aprobate în prima fază cu cele soluționate până în 2024, totalul se oprește în jurul pragului de 859.000. Diferența de aproape jumătate de milion de persoane este uriașă. O eroare de calcul, o proiecție demografică sau o includere a dosarelor aflate încă în stadiul de procesare primară ar putea explica această declarație umflată.

Statul român operează strict cu datele din sistem. Instituțiile recunosc doar persoanele care au primit ordinul oficial de acordare a cetățeniei, semnat și publicat. Restul estimărilor rămân simple speculații fără valoare juridică.

Procedura actuală și timpii de așteptare

În prezent, obținerea actelor românești testează la maximum răbdarea solicitanților. Timpul de procesare și soluționare a unui dosar variază între 3 și 6 ani. Este un interval uriaș pentru un simplu demers administrativ. Oamenii își depun documentele și intră într-o tăcere instituțională. Nu primesc notificări. Nu știu în ce stadiu se află cererea lor.

Cifrele din spatele acestui blocaj arată gravitatea situației. Conform datelor oficiale, instituția raportează un volum restant de dosare cuprins între 130.000 și 150.607 cereri nesoluționate. Acești oameni așteaptă. Actele lor stau în cutii de arhivă. Comisiile de analiză abia reușesc să țină pasul cu fluxul zilnic de cereri noi, lăsând restanțele istorice pe plan secund.

Întârzierile lovesc direct în planurile de viață ale cetățenilor. Mulți dintre ei îndeplinesc absolut toate condițiile cerute de lege încă din ziua depunerii. Au ascendența dovedită. Au cazierul curat. Și totuși, birocrația îi ține pe loc. Tinerii pierd oportunități de studiu în universități europene, unde cetățenia le-ar garanta taxe mai mici. Adulții ratează contracte de muncă în străinătate pentru că angajatorii refuză să aștepte ani de zile actele europene. Viața reală intră în coliziune dură cu ritmul administrativ.

Ca soluție extremă, tot mai mulți solicitanți apelează la instanțele de judecată. Plătesc avocați pentru a da în judecată Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cerând judecătorilor să oblige instituția să le rezolve dosarul în termenul legal. Instanțele le dau dreptate. Asta forțează funcționarii să sară peste ordinea cronologică și să rezolve dosarele cu hotărâri judecătorești, împingând cererile simple și mai mult în spate.

Cauzele întârzierilor în procesarea dosarelor

Rădăcina acestui colaps birocratic este complexă. Principalul factor identificat de conducerea Autorității Naționale pentru Cetățenie este deficitul cronic de personal. Instituția lucrează cu o schemă de personal complet depășită de volumul de muncă. Câțiva zeci de funcționari trebuie să preia, să analizeze juridic, să avizeze și să arhiveze zeci de mii de dosare anual. Pur și simplu nu sunt suficienți oameni la ghișee și în comisiile de lucru.

Problemei umane i se adaugă limitările logistice severe. Lipsa spațiilor adecvate pentru arhivare a devenit un obstacol fizic. Sutele de mii de dosare conțin milioane de pagini. Hârtia ocupă spațiu. Manipularea fizică a atâtor documente dintr-un birou în altul consumă timp. Fără clădiri dedicate și sisteme moderne de rafturi, funcționarii pierd ore întregi doar căutând actele necesare pentru o singură verificare.

Peste aceste neajunsuri structurale a venit și criza sanitară globală. Pandemia de COVID-19 a dat peste cap întregul calendar de lucru. Activitatea cu publicul a fost suspendată sau restricționată luni de zile. Instituțiile din Republica Moldova, de unde autoritățile române cer confirmări pentru acte, au lucrat la rândul lor în regim de avarie. Restanțele acumulate în acei doi ani au generat un efect de cascadă. Ghișeele nu au reușit niciodată să recupereze timpul pierdut, iar muntele de dosare a continuat să crească.

Proiectul de digitalizare finanțat prin PNRR

Birocrația pe hârtie și-a atins limitele. Ministerul Justiției a decis să schimbe radical abordarea și a lansat un proiect amplu de modernizare tehnologică a Autorității Naționale pentru Cetățenie. Trecerea la un sistem electronic integrat este singura soluție pentru a procesa rapid arhiva uriașă de cereri.

Banii pentru această transformare vin de la Bruxelles. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, statul român a obținut o finanțare cuprinsă între 8,89 și 9 milioane de lei. Asta înseamnă aproximativ 1,75 milioane de euro. Fondurile sunt direcționate strict către dezvoltarea unei platforme IT moderne, achiziția de servere și implementarea unor soluții de securitate cibernetică. Sistemul va înlocui registrele clasice cu o bază de date rapidă, capabilă să facă interogări automate în sistemele altor ministere.

Digitalizarea va aduce două avantaje majore pe termen mediu. În primul rând, va reduce masiv timpii de așteptare. Funcționarii nu vor mai pierde zile întregi cu verificări manuale ale avizelor de securitate sau ale cazierelor judiciare. În al doilea rând, noul sistem va asigura transparentizarea completă a procedurii. Fiecare solicitant va primi un cont de utilizator. Va putea intra online să vadă exact la ce stadiu a ajuns dosarul său, eliminând astfel incertitudinea și necesitatea petițiilor trimise în gol.

Întrebări frecvente

Câți moldoveni au cetățenia română

Conform datelor oficiale centralizate până la începutul anului 2025, aproximativ 859.000 de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română, cererile fiind aprobate de autoritățile de la București.

Cât durează redobândirea cetățeniei române

În prezent, din cauza volumului mare de cereri și a lipsei de personal, timpul de procesare și soluționare a unui dosar la Autoritatea Națională pentru Cetățenie variază între 3 și 6 ani.

Câte dosare așteaptă la ANC

Statisticile oficiale indică un volum restant uriaș, cuprins între 130.000 și 150.607 de cereri nesoluționate, aflate în diferite stadii de procesare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.