CCR a amânat pentru 8 decembrie pronunţarea unei decizii privind impozitarea pensiilor de serviciu
Miercuri, 4 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a României a decis să amâne pronunțarea unei hotărâri referitoare la contestațiile formulate de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, stabilind o nouă dată pentru 8 decembrie, conform declarațiilor oficialilor CCR.
Pe 18 iunie, Secțiile Unite ale ÎCCJ au hotărât să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea care introduce un nou sistem de impozitare pentru pensiile de serviciu. Instanța supremă consideră că modificările aduse Legii 227/2015, care reglementează Codul fiscal, sunt neconstituționale, invocând încălcarea mai multor articole din Constituție.
ÎCCJ subliniază că unul dintre cele cinci principii fundamentale ale fiscalității stipulate în Codul fiscal se referă la „echitatea fiscală”, care garantează că impozitarea fiecărui contribuabil se face în funcție de capacitatea sa de plată, adică în funcție de veniturile și bunurile deținute.
„Distribuirea corectă a sarcinii fiscale este esențială pentru statul de drept, așa cum este definit în articolul 1, alineatul (3) din Constituție. Jurisprudența Curții Constituționale a stabilit constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale, iar legiuitorul are competența exclusivă de a determina cuantumul impozitelor și de a oferi scutiri pentru anumite categorii de contribuabili, respectând totodată articolul 56 din Constituție, care se referă la o impozitare justă”, se menționează în hotărârea instanței.
ÎCCJ observă că legea contestată introduce o taxă pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, stabilite prin legi speciale, creând un nou regim fiscal aplicabil doar acestor venituri. „Această taxă pe venitul din pensii este distinctă de impozitul pe venit și se adaugă la acesta, ceea ce înseamnă că pensiile vizate sunt supuse unei duble impozitări, contrar principiului nediscriminării și al echității fiscale”, explică ÎCCJ.
Instanța subliniază că noua „taxă” nu este doar discriminatorie, ci reprezintă un impozit pe venit „mascat”, calculat pe venitul net din pensii, după deducerea impozitului pe venit din pensia brută, ceea ce ar putea duce, la un anumit nivel, la o impozitare de 95% pe pensia brută.
„În aceste condiții, având în vedere cuantumul ridicat, această măsură de impunere a taxei constituie o confiscare reală și afectează esența dreptului la pensie. Legea în discuție reprezintă un subterfugiu care subminează chiar dreptul la pensie”, se afirmă în sesizare.
ÎCCJ mai menționează că, având în vedere limita de 7.000 de lei pentru veniturile neimpozitate, taxa vizează o categorie restrânsă de contribuabili care primesc pensii și indemnizații conform legilor speciale. De asemenea, se invocă încălcarea principiului statului de drept, în special în ceea ce privește impozitarea justă și echitabilă, precum și încălcarea principiului egalității stipulat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța acuză și încălcarea principiului clarității și previzibilității legii, precum și a independenței judecătorilor, conform articolelor din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Referitor la motivele de neconstituționalitate extrinsecă, ÎCCJ consideră că legea contestată încalcă principiul organizării ierarhice a normelor juridice, deoarece, deși are caracter ordinar, modifică dispoziții legale din acte normative cu forță juridică superioară, cum ar fi Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
„Astfel, aplicarea noilor reglementări (de caracter ordinar) ar diminua efectiv dreptul la pensie al magistraților, comparativ cu cuantumul stabilit în Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic)”, se subliniază în sesizare.
Un alt argument este că legea a fost inițial dezbătută și adoptată de Senat, Camera Deputaților având rol decizional, ceea ce contravine normelor constituționale care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor.
De asemenea, Avocatul Poporului a înaintat o sesizare similară Curții Constituționale referitoare la acest act normativ.
Pe 17 iunie, Camera Deputaților a votat modificarea și completarea Legii 227/2015, care reglementează instituirea unei taxe pe veniturile și indemnizațiile pentru limită de vârstă. Conform unui amendament, pensiile de până la 2.000 de lei nu sunt impozitate, cele între 2.000 și 7.000 de lei sunt impozitate cu 10%, iar pensiile ce depășesc 7.001 lei sunt impozitate cu 85% pentru suma care depășește acest prag.
