Ce semnificație are și cum a luat naștere sărbătoarea de Mărţişor?

De Jurnalul Național Actuale Cultură 179 citiri
7 min citire




 

 În fiecare an, la începutul primăverii, românii sărbătoresc Mărțișorul, o tradiție străveche ce marchează trecerea de la iarnă la primăvară. Mărțișorul este un simbol al speranței, al începutului și al reînnoirii, iar obiceiurile legate de el variază în funcție de regiune și de preferințele individuale.

Legenda Mărțișorului

Există mai multe legende și povești populare care explică originea Mărțișorului, iar una dintre cele mai cunoscute este povestea lui Mărtișor și a zăpezii.

În contextul acestei legende, Mărțisor era un tânăr fermecător care a reușit să înfrângă Zăpada, o creatură malefică care aducea iarna asupra oamenilor și animalelor. Pentru a celebra victoria sa, oamenii au început să împletească panglici din fire roșii și albe, simbolizând sângele și zăpada, și le-au oferit femeilor drept talismane de protecție și noroc.

De atunci, Mărțișorul a devenit un simbol al luptei dintre iarnă și primăvară și al speranței pentru vremuri mai bune.

O altă legendă a Mărțișorului povestește că într-o zi, soarele s-a transformat într-o tânără frumoasă pentru a se alătura unei hore și a coborât pe pământ.

Zmeul, aflând de aceasta, a răpit-o pe tânără și a închis-o într-o temniță la castelul său întunecat.

În momentul în care natura a pierit, a început o lungă noapte, florile s-au închis, frunzele copacilor au căzut, iar păsările au plecat, copiii și-au pierdut zâmbetul și bucuria.

Observând cât de mult îi lipsește tuturor Soarele, un tânăr curajos și puternic a hotărât să caute castelul zmeului, să-l înfrunte și să elibereze Soarele.

 

Căutarea a durat o vară, o toamnă și o iarnă grea. La sfârșitul ultimului anotimp, tânărul a găsit temnița, l-a învins pe zmeu în urma unor lupte grele și a eliberat Soarele.

Soarele s-a ridicat pe cer, iar natura a început să-și recapete viața, semn că primăvara venise. Grav rănit, salvatorul a murit pe o pătură albă de zăpadă, pe care firicele de sânge se prelingeau de la rănile sale.

În locurile în care zăpada s-a topit, au înflorit ghioceii, vestitorii primăverii. În amintirea curajului său, tinerii oferă simbolic, în luna Martie, accesorii însoțite de un șnur împletit din ață albă și roșie.

Roșul simbolizează dragostea și curajul cu care tânărul s-a luptat pentru eliberarea Soarelui – reprezentantul luminii, al fericirii și al frumuseții, în timp ce albul, culoarea zăpezii, dar și a ghioceilor, floarea care prevestește primăvara, este asociat cu puritatea și seninătatea.

Mărțișor 2024 , legendă și origini

Originea Mărțișorului este încă subiect de dezbatere printre etnologi și istorici. Unele surse indică faptul că tradiția Mărțișorului ar putea avea rădăcini în antichitatea romană, unde femeile purtau mici amulete sau talismane în formă de panglică roșie și albă în prima zi a lunii martie pentru a aduce noroc și fertilitate.

Altele sugerează că Mărțișorul ar putea avea legături cu tradițiile dace și getice, unde roșul era considerat o culoare care protejează împotriva răului și a ghinionului.

Indiferent de originea sa exactă, Mărțișorul a devenit o tradiție profund înrădăcinată în cultura românească și este sărbătorit cu entuziasm în întreaga țară.

De ce se poartă mărțișor?

Motivul pentru care mărțișorul este purtat și oferit în prima zi a lunii martie este legat de convingerea că acest gest aduce noroc, sănătate și prosperitate în noul an.

Panglica roșie și albă simbolizează, în general, sângele și zăpada, iar purtarea lor este considerată un act de protecție împotriva bolilor și a ghinionului.

De asemenea, Mărțișorul este asociat cu începutul primăverii și renașterea naturii, fiind considerat un simbol al speranței și al optimismului pentru viitor.

Astfel, purtarea Mărțișorului este o tradiție încărcată de semnificații profunde și de înțelesuri culturale care continuă să fie sărbătorite și apreciate de către români de-a lungul generațiilor.

Tradiții și obiceiuri de 1 Martie

Tradițiile și obiceiurile legate de Mărțișor sunt încărcate de semnificație și adânc înrădăcinate în cultura românească.

Una dintre cele mai vechi tradiții este cea legată de confecționarea și oferirea mărțișoarelor. Acestea sunt mici obiecte realizate din fire împletite de culoare roșie și albă, uneori împodobite cu mărgele sau alte ornamente. Mărțișoarele sunt oferite femeilor și fetelor ca simbol al primăverii, al norocului și al protecției.

Mărțișorul este purtat cu mândrie de către femei și fete în prima zi a lunii martie și este agățat la piept sau pus la încheietura mâinii. Se crede că purtarea acestuia aduce noroc și sănătate în noul an și protejează purtătorul împotriva bolilor și a ghinionului.

O tradiție răspândită este aceea a schimbului de Mărțișoare între prieteni, familie și colegi de muncă. Această practică este considerată un gest de apreciere și de bun augur pentru începutul noului an. De asemenea, de 1 Martie se oferă ghiocei sau zambile, vestitorii primăverii.

În unele regiuni, Mărțișorul este confecționat sub formă de bijuterie, cum ar fi broșe sau pandantive, și este purtat pe tot parcursul anului ca un simbol al tradiției și al identității culturale românești.

În multe localități din România, mărțișorul se serbează printr-o serie de evenimente și festivaluri tradiționale. Acestea includ târguri de mărțișoare, spectacole folclorice, parade și alte activități cultural-artistice care celebrează frumusețea și bogăția tradițiilor românești.

Aceste tradiții și obiceiuri reflectă importanța și diversitatea mărțișorului în cultura românească și sunt transmise cu drag de la o generație la alta, contribuind la menținerea și promovarea identității naționale și a spiritului comunitar.

Sursa – playtech.ro