Ce semnificaţie au alegerile dinTurcia, pentru aderarea Suediei la NATO?
Alegătorii Turciei se îndreaptă duminică la urne în cadrul unor alegeri care nu numai că vor determina politicile interne ale țării, ci ar putea influența și aderarea Suediei la NATO.
După ce Rusia a invadat Ucraina, Finlanda și Suedia au abandonat decenii de neutralitate militară și au solicitat în urmă cu un an să se alăture celei mai mari alianțe militare din lume, în efortul de a-și întări granițele.
În timp ce majoritatea membrilor NATO s-au grăbit să ratifice cererile de aderare ale celor două națiuni nordice, Turcia și Ungaria s-au retras.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat ambele țări, în special Suedia, că oferă un refugiu sigur membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și Partidului Uniunii Democrate (PYD) din Siria, ambele considerate de Ankara „terorişti”.
De asemenea, Erdogan a cerut Finlandei și Suediei să ridice embargoul asupra armelor impus Turciei în 2019 după incursiunea Ankarei în nordul Siriei.
El a spus că acestea sunt „preocupări de securitate” importante pentru Turcia, care trebuiau rezolvate înainte de a fi de acord cu extinderea NATO.
Cele trei națiuni au semnat un acord în marginea summitului NATO de la Madrid de anul trecut, în care Finlanda și Suedia s-au angajat să răspundă cererilor de securitate ale Turciei.
De atunci, Finlanda și Suedia au ridicat embargoul asupra armelor, concentrându-se pe extrădarea suspecților cu legături cu PKK, iar Stockholm a adoptat o lege împotriva terorismului.
Dar Turcia a ratificat doar aderarea Finlandei la NATO. Erdogan a spus că Suedia nu a îndeplinit încă toate cerințele țării sale.
Demonstrațiile de dreapta din Suedia care au implicat arderea Coranului și o simulare de spânzurare a lui Erdogan au dus la noi tensiuni, iar dialogul lor cu NATO a încetat.
După o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin în martie, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat reporterilor că speră că Turcia va ratifica aderarea Suediei la NATO după alegeri.
Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt a împărtășit o părere similară.
„Cu Turcia, am semnat un memorandum în care ni s-a cerut să răspundem unor cereri, pe care Stockholm a făcut tot ce a putut pentru a le răspunde”, a spus el pentru Al Jazeera.
„Dar în prezent, nu se întâmplă nimic în ceea ce privește ratificarea până când nu vom avea clar cine va guverna Turcia în următorii câțiva ani”, a spus el. „Așa că așteptăm cu nerăbdare ce se va întâmpla după alegeri și sperăm că va exista o ratificare rapidă înainte de summitul NATO din Lituania din iulie”.
Bildt a adăugat că decizia Turciei va influența și Ungaria. Budapesta a urmat exemplul Ankarei în cazul Finlandei.
„Viktor Orban din Ungaria a susținut că acuzațiile Finlandei și Suediei cu privire la statul de drept al Budapestei au fost unul dintre principalele motive pentru care Ungaria a oprit ratificarea aderării la NATO, dar Orban doar joacă un joc politic”, a spus Bildt, vorbind despre premierul ungar.
Gonul Tol, director al Programului pentru Turcia al Institutului din Orientul Mijlociu și autor al cărții Războiul lui Erdogan: Lupta unui om puternic acasă și în Siria, a declarat pentru Al Jazeera că o parte din motivul pentru care liderul turc și-a târât picioarele asupra Suediei este pentru câștiguri interne.
„Rolul său de a determina atât Finlanda, cât și Suedia să ridice sancțiunile pe care le-au impus Turciei după incursiunea acesteia în Siria și în special Suedia să încerce să extrădeze membrii PKK a făcut apel la alegătorii naționaliști”, a spus ea.
Turcia va vota duminică la alegerile prezidențiale și parlamentare, în timp ce țara se luptă cu o criză a costului vieții și cu o scădere a monedei sale, lira turcă.
Erdogan candidează pentru Alianța Populară, o coaliție a partidului său AK și mai multe partide de dreapta.
Sondajele de opinie l-au arătat în frunte pe Kemal Kilicdaroglu, un candidat pentru șase partide de opoziție din Alianța Națiunii.
Kilicdaroglu se autointitulează „democrat” și s-a angajat să revină la un „sistem parlamentar puternic”, să rezolve problema kurdă și să trimită acasă refugiații sirieni. El dorește, de asemenea, să se apropie de Uniunea Europeană, pe măsură ce rolul Ankarei pe scena globală crește în timpul războiului Rusiei din Ucraina și al implicării Turciei în Siria.
Candidatul Alianței Ancestrale Naționaliste, Sinan Ogan, este candidatul rămas în cursă după retragerea Muharrem Ince al Partidului Patriei în această săptămână.
Gol a susținut că rezultatul alegerilor din Turcia nu va avea un impact dramatic asupra aderării Suediei la NATO.
„Indiferent cine va câștiga alegerile, aderarea Suediei la NATO va fi ratificată”, a spus ea.
„În ceea ce privește orientarea NATO și a Turciei în politica externă, cred că o victorie a opoziției va fi o veste bună pentru Occident, deoarece aceștia nu sunt doar devotați rolului Turciei în NATO, ci și doresc să reaprindă procesul de aderare al Turciei la UE”, a adăugat ea. .
Özgür Ünlühisarcıklı, directorul biroului din Turcia al German Marshall Fund al Statelor Unite, a declarat pentru Al Jazeera: „Până acum, președintele Erdogan a încadrat problema foarte îngust pe baza PKK. … Un nou guvern ar putea să o încadreze diferit, într-un mod mai larg, luând în considerare strategia generală de securitate a Turciei. Asta ar putea fi o posibilitate.”
„Mai mult, în timp ce recentul incident de ardere a Coranului din Suedia a înfuriat Turcia, poate Ankara să oprească islamofobia neratificând aderarea Suediei la NATO?” el a intrebat. „Dacă Suedia nu poate deveni membră NATO, face Turcia mai sigură?
„Acestea sunt aspecte pe care candidații la președinție vor trebui să le încadreze în mod eficient în perioada premergătoare alegerilor pentru a nu submina atât securitatea Turciei, cât și a Suediei”.
Guvernul suedez a condamnat arderea Coranului, iar Bildt a spus că nici publicul suedez nu se aliniază cu „extremiștii” din spatele cascadorii islamofobe.
„Suedia a semnat un memorandum cu Turcia, iar acum este doar o chestiune de a continua un proces de implementare care include cooperarea dintre justiția noastră, autoritățile noastre de poliție și autoritățile noastre de informații pentru a fi mai eficace în îndeplinirea cerințelor Turciei”, a spus Bildt.
„Nu este ceva ce faci la prânz, la un prânz”, a spus el. „… Turcia să-și facă timp pentru a ne evalua procesul și a lua o decizie după alegeri este de înțeles.”
Sursa – www.aljazeera.com
