Ce spune Curtea de Conturi despre mitul digitalizării din sănătate?

Curtea de Conturi spulberă mitul digitalizării din sănătate. Digitalizarea sistemului sanitar românesc, prezentată ani la rând drept un exemplu de modernizare, s-a dovedit a fi o construcție fragilă. Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă dur, arătând că Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) — proiectul central al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) — este învechită, vulnerabilă și gestionată defectuos, deși a costat statul peste 1,1 miliarde de lei.

În urma unui audit de performanță desfășurat la CNAS, instituția de control constată că infrastructura software și hardware este depășită, că sistemul suferă blocaje frecvente și că instituția nu are capacitatea de a angaja și păstra specialiști IT care să-l mențină funcțional.

 Peste 1,1 miliarde de lei cheltuite

PIAS, descrisă ca fiind cel mai mare sistem informatic public din România, administrează o bază de date uriașă — peste 18 milioane de dosare medicale și 70.000 de utilizatori (furnizori de servicii medicale, farmacii, medici, precum și angajați CNAS/CAS). Zilnic, prin sistem sunt procesate peste 700.000 de servicii medicale, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete electronice, structurate în peste 420.000 de tabele în format Oracle, potrivit raportului Curții de Conturi.

Auditul a analizat perioada 2000–2024 și a inclus interviuri cu funcționari CNAS, medici de familie, farmacişti, specialiști din spitale și reprezentanți ai caselor județene. Totodată, au fost aplicate 1.039 de chestionare și efectuate vizite în opt spitale și șase case județene de sănătate, pentru a evalua direct funcționarea sistemului.

Două decenii de investiții fără rezultate cu o digitalizare rămasă doar pe hârtie

Raportul arată că, deși PIAS a fost gândită pentru a eficientiza activitatea medicală, o parte din obiectivele majore au fost ratate.

„Implementarea și administrarea PIAS s-a confruntat cu numeroase provocări care au afectat eficiența și funcționalitatea sistemului”, menționează instituția de control.

Proiecte precum dosarul electronic de sănătate, digitalizarea biletelor de trimitere sau a concediilor medicale nu au fost realizate integral. Mai mult, disfuncționalitățile repetate și întreruperile dese au afectat atât activitatea medicilor, cât și calitatea serviciilor pentru pacienți.

În plus, „Costul total al platformei a depășit 1,1 miliarde lei, din care 920 milioane lei au fost destinate proiectării și construirii PIAS, iar 191 milioane lei pentru mentenanță, licențe și servicii suport. Deși investiția urmărea modernizarea și îmbunătățirea calității serviciilor medicale, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii învechite au afectat semnificativ activitatea furnizorilor și experiența pacienților”, se arată în comunicatul Curții de Conturi.

Infrastructură tehnologică veche și o lipsă cronică de experți IT

Pe lângă problemele tehnice, raportul subliniază și deficiențe majore de personal. CNAS nu a reușit să recruteze suficienți specialiști IT pentru a susține un sistem atât de complex, iar cei existenți nu beneficiază de instruiri sau de o strategie clară de dezvoltare.

„Din punct de vedere tehnic, infrastructura hardware și software este depășită și nu a beneficiat de actualizări corespunzătoare, fapt care a agravat vulnerabilitățile și a afectat fiabilitatea platformei”, precizează raportul. Lipsa unor analize periodice de risc și a unui inventar complet al activelor IT a făcut ca CNAS să piardă controlul asupra componentelor critice ale sistemului.

Mai mult, absența unei strategii IT și a unui plan de acțiune în situații de criză a condus la blocaje repetate în funcționarea serviciilor medicale digitale — unele dintre ele afectând temporar inclusiv emiterea rețetelor și cardurilor de sănătate.

Care sunt recomandările Curții de Conturi

Raportul recomandă o reorganizare completă a arhitecturii sistemului, mai ales în contextul în care CNAS pregătește un nou proiect digital cu finanțare prin PNRR. Curtea insistă asupra nevoii de actualizare a platformei PIAS, de consolidare a echipei IT și de creare a unui plan modern de securitate cibernetică.

Printre principalele măsuri propuse se numără:

• • Modernizarea software-ului și a infrastructurii, pentru a permite un flux sigur și rapid de date.

     

• • Crearea unui sistem de feedback constant din partea furnizorilor de servicii medicale.

     

• • Angajarea și retenția specialiștilor IT, prin politici salariale competitive.

     

• • Elaborarea unei strategii IT naționale, care să includă analiza infrastructurii actuale și alinierea la standardele internaționale de securitate și interoperabilitate.

     

Aşadar, „Este esențial ca lecțiile învățate în cei 24 de ani de la dezvoltarea PIAS să fie valorificate, pentru ca noul sistem finanțat prin PNRR să evite aceleași greșeli și să răspundă nevoilor reale ale sistemului de sănătate”, subliniază Curtea de Conturi.