Ministra de Externe susține că atacurile la adresa vicepremierului Gheorghiu fac parte dintr-o strategie de blocare a schimbărilor. CSM reacționează la comparația pensiilor magistraților cu „Caritas”.
În ultimele zile, dezbaterile politice din România au luat o turnură neașteptată. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a atras atenția public asupra unor atacuri coordonate împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, considerând că acestea urmăresc să blocheze reformele guvernamentale. În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat declarațiile vicepremierului despre pensiile speciale. Cum s-a ajuns la această situație tensionată.
Motivul atacurilor la adresa vicepremierului
Oana Țoiu susține că reacțiile recente la adresa Oanei Gheorghiu nu reprezintă o simplă dezbatere publică.
„Intimidează ca să fie stopat brutal orice demers reformator”, afirmă ministra.
Scopul acestor atacuri ar fi să descurajeze profesioniștii independenți să se implice în administrație.
Ea subliniază: „rețelele funcționează cu oameni slabi, dependenți și șantajabili, nu cu cei care pot spune nu unei șpăgi”.
Vicepremierul a ajuns o țintă, este opinia Oanei Țoiu, pentru că rețelele corupte preferă „oameni slabi și șantajabili”, nu pe cei care refuză mita. Gheorghiu, spune Țoiu, este printre cei care „pot spune nu unei șpăgi”, ceea ce o face incomodă pentru anumite grupuri de interese.
CSM a publicat un comunicat distinct, în care a criticat comparația pensiilor magistraților cu schema Caritas.
Consiliul consideră că astfel de afirmații „Astfel de alegații reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură și discriminare, menit să antagonizeze societatea față de corpul profesional al magistraților”.
Reacțiile și pozițiile sunt diferite
Conflictul s-a accentuat după ce vicepremierul Gheorghiu a declarat la Digi24 că pensiile speciale ale magistraților sunt „un fel de Caritas”. Ea a argumentat că acest sistem nu mai poate fi susținut: „România nu-și permite să mai plătească acești bani”.
CSM a reacționat rapid. În comunicatul oficial, consiliul a precizat că aceste declarații „atacă puterea judecătorească” și pot crea diviziuni în societate. Ei susțin că astfel de afirmații „incită la discriminare împotriva magistraților”.
În acest sens, Oana Țoiu consideră că Oana Gheorghiu este atacată pentru că promovează reforme, în timp ce CSM o acuză pe vicepremier că subminează instituțiile. Ministra de Externe insistă că problema reală este corupția și rezistența la schimbare.
În opinia sa, „Oamenii onești sunt ținta preferată”, susține Țoiu. Ea explică faptul că aceștia deranjează vechile rețele care controlează resursele publice. Astfel, vicepremierul devine un simbol al luptei împotriva sistemului actual.
Controversa pensiilor speciale
Declarația despre „Caritas” a stârnit cele mai multe reacții. Gheorghiu a explicat: „Eu le-aș transmite magistraților un mesaj, le-aș spune că îi înțeleg, este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat, din perspectiva societății, un privilegiu… România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali… Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe îi iau de undeva și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.
CSM respinge ferm această comparație. Pentru consiliu, asocierea cu schema piramidală Caritas este nu doar greșită, ci și periculoasă. „Pensiile magistraților au o bază legală”, subliniază CSM, spre deosebire de Caritas, care a fost o înșelătorie.
Oana Țoiu face un apel la societate: „Este nevoie ca oamenii cu mintea limpede să nu lase aceste atacuri să aibă efecte”.
Ce urmează pentru dezbaterea publică
Conflictul dintre Guvern și magistrați nu este nou, dar declarațiile recente l-au intensificat. Reformatori ca Gheorghiu susțin că sistemul actual este corupt, în timp ce CSM avertizează că discursurile de acest fel pot destabiliza justiția.
Există soluții? Oana Țoiu propune ca cetățenii să fie atenți la tacticile de intimidare. Fără dialog real între părți, riscul ca dezbaterea să devină și mai tensionată rămâne ridicat. Problema pensiilor speciale continuă să fie un subiect central în agenda politică.
Discuțiile despre reformă și integritate nu se vor opri aici. Fiecare parte își apără poziția, iar societatea va urmări cu interes evoluția acestui conflict. Rămâne de văzut dacă dialogul și transparența vor aduce o soluție.
