Ce sunt vizele H-1B, cine le folosește şi cât costă?
SUA a introdus o taxă unică de 100.000 de dolari pentru solicitările de viză H-1B, măsură care a stârnit confuzie în rândul angajatorilor și lucrătorilor străini.
Însă, decizia administrației Trump de a impune o taxă de 100.000 de dolari pentru vizele H-1B a luat prin surprindere mulți angajatori și lucrători străini. Măsura a intrat în vigoare la scurt timp după anunț, fără clarificări privind modul de plată sau eventualele excepții pentru universități și organizații nonprofit.
Ce sunt vizele H-1B și cine le folosește?
Vizele H-1B, introduse prin Legea Imigrației din 1990, permit companiilor americane să angajeze persoane cu abilități tehnice greu de găsit în SUA. Aceste vize sunt valabile trei ani și pot fi prelungite cu încă trei ani. Potrivit Pew Research Center, peste 60% dintre vizele aprobate din 2012 au fost pentru locuri de muncă în domeniul IT.
- Numărul anual de vize noi este limitat la 65.000, plus încă 20.000 pentru cei cu studii postuniversitare.
- Universitățile și organizațiile nonprofit nu sunt incluse în aceste limite.
- Aproape 75% dintre cei care au primit viza în 2023 au provenit din India.
Concret, economistul Stephen Brown de la Capital Economics estimează că în SUA există aproximativ 700.000 de deținători de viză H-1B, la care se adaugă încă 500.000 de membri ai familiilor acestora.
De ce a fost introdusă această taxă?
Administrația Trump susține că programul H-1B este folosit pentru a aduce muncitori străini care acceptă salarii mai mici decât angajații americani.
Astfel, „Pentru a profita de costurile forței de muncă artificial de scăzute încurajate de program, companiile își închid diviziile IT, concediază personalul american și externalizează locurile de muncă IT către lucrători străini plătiți mai puțin.”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Un raport din 2020 al Economic Policy Institute arată că 60% dintre posturile H-1B aprobate de Departamentul Muncii din SUA au salarii sub media pieței. Totuși, Giovanni Peri, director al Global Migration Center de la Universitatea California, Davis, consideră că abuzurile sunt rare: „Majoritatea acestor persoane vin aici și au contribuit la productivitatea firmelor; au stimulat inovația. Au completat munca americanilor și au permis creșterea.”
Cine va fi afectat cel mai mult?
Greg Morrisett, decan și prorector la Cornell Tech, avertizează că start-up-urile și întreprinderile mici vor fi cele mai afectate de această taxă, deoarece nu își vor permite să o plătească. „Nu au cum.”, spune el.
„Cornell Tech, de exemplu, a lansat aproximativ 120 de start-up-uri, iar majoritatea studenților provin din străinătate. Rezultatul? Se vor muta în Europa sau Asia, oriunde vor găsi.”
Morrisett mai adaugă: „Marile companii tech probabil își vor muta multe operațiuni și activități în alte țări. Am văzut asta când, de exemplu, Irlanda a devenit foarte atractivă din punct de vedere fiscal. Dintr-o dată toate sediile centrale s-au mutat în Irlanda.” și „Următorul Amazon, următorul Google va renunța aici și va pleca în altă parte și atunci nu vom mai avea acel avantaj în următoarea generație de lideri în tehnologie.”
Brown adaugă că sectoare precum sănătatea, retailul și serviciile alimentare, care au reprezentat împreună un sfert din vizele H-1B anul trecut, vor întâmpina dificultăți în a suporta această taxă.
Alan Wu, un lucrător străin din Indianapolis, spune că este îngrijorat de rapiditatea cu care s-au schimbat regulile: „Poți să adopți o politică care afectează atât de mulți oameni pur și simplu așa?” Wu lucrează legal cu viză de student după ce a obținut un doctorat, dar nu a câștigat la loteria H-1B doi ani la rând. „Sunt cu siguranță îngrijorat de jobul meu acum, când costul și riscul angajării unui străin au devenit atât de mari”, afirmă el.
Care sunt reacțiile și incertitudinile?
Leon Rodriguez, fost director al US Citizenship and Immigration Services, atrage atenția asupra lipsei de claritate: „Sunt încă persoane care le recomandă angajaților lor cu H-1B să nu călătorească acum, până când situația nu va fi mai clară.” și „Care este, de fapt, procesul de plată a sumei de 100.000 de dolari?”
Bo Cooper, partener la firma de avocatură Fragomen, Del Rey, Bernsen & Loewy, subliniază: „Rămân întrebări-cheie, precum dacă noua taxă se va aplica universităților și organizațiilor nonprofit de cercetare, angajatorilor pe care Congresul i-a scutit de plafonul anual pentru vizele H-1B.”
Navneet Singh, care conduce o firmă de consultanță în imigrație în statul Punjab din India, consideră că modificările aduse vizelor H-1B vor afecta semnificativ migrația viitoare către SUA, în special din India. „Trump încearcă să sufoce noii imigranți calificați, ca să nu ia locurile de muncă americanilor de rând. Dar, procedând astfel, va face producția din SUA mai scumpă”, spune el. Singh adaugă că această politică va aduce avantaje competitorilor din alte țări: „Țări precum Franța, Olanda, Germania și Canada vor avea de câștigat de pe urma acestei decizii.”
Unii studenți indieni care aspiră să studieze în SUA sunt dezamăgiți. Un student care a dorit să rămână anonim a spus: „Se simte ca o ușă care se închide.”
Ce urmează pentru programul H-1B
Stephen Brown recunoaște că multe companii mari își permit să plătească această taxă pentru a aduce lucrători calificați, însă pentru multe firme mai mici, suma este prea mare.
„Taxa inițială va fi clar prea mare pentru multe companii”, a scris el. Pe lângă taxa H-1B, administrația Trump a lansat și o „viză de aur” de 1 milion de dolari pentru persoanele cu avere mare.
Pe termen lung, această schimbare ar putea determina companiile să mute operațiuni în alte țări sau să își regândească strategia de angajare. În același timp, alte state ar putea profita de această situație pentru a atrage talentele care nu mai pot ajunge în SUA.
Mulți se întreabă acum ce impact va avea această decizie asupra ecosistemului tehnologic american și dacă SUA va mai putea atrage talentele de care are nevoie pentru a rămâne competitivă pe piața globală.
