Centrul European de Agrometeorologie va fi găzduit de România

0 46

Elena Mateescu directorul general al Administreţiei Naţionale de Meteorologie a declarat că activitatea Centrului european de agrometeorologie, ce va fi găzduit de România, ar trebui să devină operaţională din 2023, iar obiectivul nostru este să devenim unul dintre serviciile meteorologice cele mai performate din sud-estul Europei, a declarat directorul ANM, cu ocazia sărbătoririi la nivel internaţional a Zilei Mondiale a Meteorologiei, pentru AGERPRES. 

„Ca în fiecare an, pe 23 martie, de Ziua Mondială a Meteorologiei, toate serviciile meteorologice aniversează această zi, iar în acest an tema este una generoasă – „Oceanul, Clima şi Vremea”. Şi România va aniversa această zi, pentru că este foarte important pentru noi să punctăm ce s-a schimbat şi care a fost evoluţia din punct de vedere climatic sau al dezvoltării infrastructurii de meteorologie, astfel încât să vedem dacă ne-am îndeplinit ţintele şi ce mai mai avem ca să rămânem în elita internaţională a meteorologiei. Considerăm că putem să rămânem din punctul de vedere al dezvoltării serviciului prin proiectele de infrastructură mare pe care le avem în implementare şi prin propunerile noi pe care le avem introduse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin componenta de meteorologie, cu extinderea infrastructurii actuale cu 300 de staţii meteorologice automate noi şi 100 de staţii cu program agrometeorologic, luând în considerare că România va găzdui şi va coordona activitatea de agrometeorologie la nivelul Regiunii asociative 6 a Europei, fiind prima iniţiativă de acest fel la nivel mondial”, a subliniat Mateescu.

Elena Mateescu a precizat, totodată, că proiectul de extindere a reţelei de staţii agrometeorologice ar urma să se finalizeze până în anul 2027, dar 70% din sumele alocate acestui demers prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie cheltuite până la sfârşitul anului 2022.

„După cum ştiţi, în cadrul Congresului de Meteorologie din 2019 a fost prezentată iniţiativa României de a găzdui un Centru european de agrometeorologie pentru Regiunea 6 Europa. Cum acest centru este în implementare prin realizarea Studiului de fezabilitate trebuie să ne pregătim pentru ceea ce urmează din punct de vedere al creşterii densităţi informaţiilor la nivel naţional, astfel încât fermierii din România să poată beneficia de informaţii cu o acurateţe mult mai bună. În prezent, avem doar 67 de staţii cu program agrometeorologic şi intenţionăm, prin extinderea cu încă 100 de staţii, să ajungem la cât numără în prezent reţeaua naţională de meteorologie, adică 164 de staţii. Proiectul trebuie să se finalizeze până în 2027, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar 70% trebuie cheltuiţi până la finele anului 2022. Aşadar, în acest an şi în 2022 avem de cheltuit aproximativ 70% din suma alocată acestei reforme. Activitatea Centrului european de agrometeorologie impune construcţia clădirii, o clădire verde, şi ar trebui să devină operaţională din 2023 dacă reuşim să nu avem întârzieri în ceea ce priveşte achiziţiile şi ceilalţi paşi care trebuie finalizaţi”, a explicat Elena Mateescu.

Din punct de vedere financiar şi în ceea ce priveşte Centrul european de agrometeorologie de la Bucureşti, directorul general al ANM a punctat faptul că proiectul de asistenţă tehnică are o valoare de două milioane de euro.

„Acum ne aflăm în etapa de implementare a proiectului de asistenţă tehnică finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care pentru cele şapte obiective mari se elaborează studiile de fezabilitate urmând ca acestea să concretizeze şi să pună practic bazele tehnice ale viitoarelor obiective mari de implementare. Proiectul de asistenţă tehnică are o valoare de două milioane de euro, iar investiţia mare, incluzând cele şapte obiective dintre care şi Centrul european de agrometeorologie, costă 50 de milioane de euro. În cadrul celor şapte obiective avem unul foarte important, şi anume achiziţia a şapte radare noi dual polarimetrice, de tip Doppler, care vor îmbunătăţi gradul de acurateţe a informaţiilor pe care le oferă acest instrument pentru meteorolog. De asemenea, monitorizarea evenimentelor de vreme severă imediată, pentru că obiectivul nostru este să devenim unul dintre serviciile meteorologice cele mai performate din sud-estul Europei”, a subliniat Mateescu.

În contextul agrometeorologic şi ecologic, raportat la tema ediţiei din acest an a Zilei Mondiale a Meteorologiei, directorul general al ANM a evidenţiat faptul că iarna 2020 – 2021 a devenit a treia cea mai călduroasă după sezoanele similare din 2006 – 2007 şi 2019 – 2020.

„Pornind de la tema Zilei Mondiale a Meteorologiei, trebuie să menţionăm ce s-a întâmplat la nivelul schimbărilor observate în evoluţia condiţiilor climatice în România. Rămânem cu 2019 cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent, cu 2020, al doilea an cel mai călduros. Nu în ultimul rând, deceniul 2011 – 2020 este cel mai călduros, pentru că şapte ani sunt în Top 10 cei mai calzi, iar această tendinţă cu siguranţă pare să rămână elementul climatic de interes şi pentru următoarea perioadă. După o toamnă 2020, a treia cea mai caldă din 1961 şi până în prezent, după 2012 şi 2019, iată o iarnă 2020 – 2021, a treia iarnă cea mai caldă, după 2006 – 2007 şi 2019 – 2020”, a apreciat şefa ANM.

Ziua Mondială a Meteorologiei este marcată, în fiecare an, la 23 martie, încă din 1961. La 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială („World Meteorological Organization – WMO), precizează site-ul organizaţiei.

În cadrul ediţiei din acest an, evenimentul are loc sub sloganul: „Oceanul, clima noastră şi vremea” („The ocean, our climate and weather”).

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata