CEO-ul Anthropic avertizează: cum va schimba AI-ul piața muncii din România

Inteligența artificială nu îți va fura jobul, dar un coleg care știe să o folosească s-ar putea să o facă. Acesta este, în esență, avertismentul care zguduie piața muncii la nivel global și care acum pune pe jar și România, după declarațiile recente ale șefului Anthropic. Panica este reală, însă specialiștii români vin cu o perspectivă nuanțată: nu ne îndreptăm spre o apocalipsă a locurilor de muncă, ci spre o transformare radicală a lor. Următorii doi ani vor fi un test de viteză și adaptabilitate. Acest articol compilează tot ce trebuie să știi despre impactul AI în România: de la meseriile cu adevărat vulnerabile și oportunitățile neașteptate, la sfaturile experților și contextul global.

Panica roboților: mai mult zgomot decât substanță?

Teama că un robot ne-ar putea lua locul la birou se simte tot mai puternic. Discuțiile publice alimentează această anxietate, dar realitatea de pe teren este diferită. „Teama cred că vine de la discursul public legat de înlocuirea oamenilor cu roboți. Nu cred că ne îndreptăm neapărat într-acolo”, explică Mădălina Uceanu, specialist în resurse umane. Ideea principală, susținută de majoritatea experților, este că inteligența artificială va înlocui sarcini, nu profesii întregi. Activitățile repetitive, cele care implică operarea sau introducerea de date în sisteme, sunt primele vizate. AI-ul le poate executa rapid și fără erori. Dar când vine vorba de sarcini mai sofisticate, care necesită gândire critică, creativitate sau empatie, intervenția umană rămâne esențială.

Alin Popescu, specialist în tehnologie, oferă o analogie simplă: fiecare meserie este ca un tren cu mai multe vagoane, fiecare vagon reprezentând o abilitate. „Unele dintre aceste vagoane ar putea fi înlocuite de inteligența artificială, altele nu. Real vorbind, n-o să vină inteligența artificială să ne înlocuiască cu totul”, afirmă el. Această viziune este confirmată chiar de piață. Unele companii internaționale care s-au grăbit să concedieze angajați în favoarea roboților au început deja să dea înapoi. Motivul? Clienții nu erau mulțumiți de interacțiunea exclusiv digitală, forțând companiile să reangajeze oameni pentru a gestiona relațiile complexe.

Harta riscului: ce meserii sunt pe muchie de cuțit

Anumite sectoare sunt, fără îndoială, mai expuse decât altele. Profesiile care se bazează masiv pe prelucrarea datelor sunt cele mai vulnerabile. Pe lista scurtă se află operatorii de call-center, angajații din domeniul data entry și chiar o parte din programatori, ale căror sarcini de scriere a codului de bază pot fi automatizate. Aici, AI-ul nu este un înlocuitor total, ci mai degrabă un asistent extrem de puternic, capabil să preia munca de rutină și să lase angajaților umani partea de strategie, arhitectură software complexă și inovație.

La polul opus, o prognoză realizată de Forumul Economic Internațional arată că există meserii pe care inteligența artificială le va atinge mult mai greu. Acestea sunt, în general, cele care implică interacțiune umană directă, imprevizibilă și muncă fizică specializată. Agenții de vânzări, care se bazează pe persuasiune și relații interpersonale, sunt un exemplu. La fel și meseriașii, instalatori, electricieni, constructori, unde dexteritatea manuală și rezolvarea de probleme la fața locului sunt cruciale. Curierii și lucrătorii din agricultură sunt, de asemenea, considerați a fi mai protejați de valul imediat al automatizării.

Oportunitate, nu apocalipsă: noile joburi ale erei AI

Fiecare revoluție tehnologică a distrus joburi, dar a creat altele noi. Era AI nu face excepție. Un studiu recent arată că, în România, inteligența artificială a generat deja peste 450 de locuri noi de muncă, în special în roluri de specialitate. Dragoș Gheban, CEO-ul unui important portal de cariere, subliniază că aceasta este o zonă care va genera constant oportunități. „Preocuparea ar trebui să fie cum îmi dezvolt în continuare competențele în zona inteligenței artificiale, nu neapărat că mâine rămân fără job”, spune el. Cheia supraviețuirii și prosperității profesionale în următorii ani va fi capacitatea de a învăța și de a integra aceste noi unelte în activitatea de zi cu zi. „Aceia dintre ei care investesc și se dezvoltă în zona asta vor avea un atu”, adaugă Gheban.

Companiile din România au început deja să înțeleagă acest lucru. Din ce în ce mai multe firme investesc în cursuri de formare pentru angajați, prin care aceștia învață să folosească instrumentele AI pentru a-și spori productivitatea. Nu mai este suficient să îți faci treaba bine; devine vital să știi cum să o faci mai bine și mai rapid cu ajutorul tehnologiei.

Ce urmează: între AGI și fraudele deepfake

Avertismentul privind impactul AI în următorii doi ani trebuie plasat într-un context mai larg. La un summit recent la New Delhi, Demis Hassabis, directorul executiv al Google DeepMind, a estimat că inteligența artificială generală (AGI), o formă de AI cu capacități cognitive similare sau superioare omului, va fi dezvoltată în următorii 5-8 ani. Acest orizont de timp arată că schimbările actuale sunt doar începutul unui proces mult mai profund de transformare a societății.

Până atunci, impactul AI se vede deja în aspecte cotidiene, nu doar pe piața muncii. Un exemplu concret vine chiar de la noi: Banca Națională a României a avertizat recent asupra unor tentative de fraudă de tip deepfake care folosesc imaginea guvernatorului Mugur Isărescu. Aceste incidente demonstrează că, pe lângă adaptarea profesională, este necesară și o adaptare socială la noile realități, învățând să discernem între conținutul real și cel generat de AI.

Pentru angajatul român, următorii doi ani nu vor fi despre a lupta împotriva roboților, ci despre a învăța să colaboreze cu ei. Transformarea este inevitabilă, dar direcția ei, spre irelevanță sau spre o productivitate sporită, depinde de capacitatea fiecăruia de a se adapta. Cursa a început deja.