Cercetătorii germani au descoperit o metodă de a inversa simptomele demenței
Cercetătorii germani susțin că au descoperit o cale prin care problemele de memorie cauzate de boala Alzheimer ar putea fi reversibile. Studiul lor contrazice ideea că demența este un proces ireversibil, cauzat exclusiv de moartea celulelor cerebrale. Această nouă abordare aduce speranțe pentru dezvoltarea unor terapii țintite, mai ales în stadiile incipiente ale bolii.
Până acum, boala Alzheimer era considerată incurabilă.
Deși unele medicamente pot încetini pierderea progresivă a țesutului cerebral, ele nu pot opri sau inversa complet boala neurodegenerativă. Însă studiul publicat în Germania sugerează că nu toate simptomele demenței sunt cauzate de daune ireversibile. Pierderea memoriei, conform cercetătorilor, se datorează parțial unor tulburări funcționale ale rețelelor din creier.
O defecțiune a circuitelor, nu o distrugere a celulelor
O echipă condusă de Emrah Düzel de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) din Magdeburg a dezvoltat un nou model teoretic. Ei explică faptul că memoria episodică, cea responsabilă de amintirile personale, apare din interacțiunea coordonată a mai multor regiuni din creier, inclusiv hipocampusul. Când această colaborare este afectată, apar problemele de memorie.
„În creier, memoria este organizată în circuite clare”, explică Düzel. „Dacă acestea nu mai funcționează eficient împreună, apar probleme de memorie – chiar dacă anumite părți ale structurii sunt încă prezente.”
Modelul tradițional presupunea că pierderea memoriei era cauzată în principal de distrugerea neuronilor din hipocampus. Dar noul model, numit „Circuit Utilization Framework”, arată că, în special în stadiile incipiente, problemele nu vin din pierderea celulelor, ci din cooperarea defectuoasă dintre rețelele cerebrale. Mai exact, conexiunile existente nu mai sunt activate sau coordonate optim.
Capacitatea creierului este, așadar, disponibilă, dar nu poate fi utilizată corect. Neuronii și rețelele de memorie sunt încă prezente, însă sinapsele care transmit semnalele sunt dereglate. Unele reacționează prea slab, altele prea puternic, iar acest dezechilibru perturbă funcția memoriei. „Observăm indicii că capacitățile funcționale rămase în creier nu mai pot fi utilizate în mod fiabil”, spune Düzel. „Acest lucru deschide posibilitatea de a viza în mod specific funcționarea acestor rețele și circuite.”
Cum ar putea fi inversate simptomele
Conform echipei de la DZNE, viitoarele terapii pentru Alzheimer nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe oprirea distrugerii celulelor. O abordare complementară ar fi consolidarea rețelelor cerebrale rămase, care sunt doar afectate funcțional. Astfel de tratamente ar putea ameliora unele simptome și chiar să le inverseze parțial.
O soluție ar fi reglarea activității sinapselor cu ajutorul medicamentelor, pentru a corecta activitatea excesivă sau insuficientă. O altă metodă ar fi stimularea țintită a anumitor regiuni ale creierului prin metode electrice sau magnetice, pentru a reduce dezechilibrele cauzate de boală. Oamenii de știință spun că studii clinice inițiale pe pacienți în stadii incipiente au arătat deja că stimularea hipocampului poate îmbunătăți memoria.
„Creierul are mai multe capacități decât am crezut mult timp”, adaugă Michael Kreutz, colegul lui Düzel. „Dar abia începem să înțelegem cum putem promova în mod specific aceste capacități.”
Însă cercetătorii atrag atenția că rămâne neclar în ce măsură performanța memoriei poate fi îmbunătățită în viața de zi cu zi. si, întrebările legate de costurile și disponibilitatea unor astfel de tratamente nu au încă răspuns. Chiar și așa, echipa consideră descoperirile o abordare promițătoare. „Este timpul să analizăm problemele de memorie în boala Alzheimer la nivelul circuitelor și al proceselor computaționale. Acest lucru ne va permite să înțelegem mai bine ce procese din creier sunt perturbate și să dezvoltăm și să implementăm intervenții mai precise”, a conchis Düzel.
