Studiu – long COVID va costa economiile până la 115 miliarde de euro anual

Costurile generate de Long COVID ar putea ajunge la o sumă cuprinsă între 58,54 și 115,3 miliarde de euro în fiecare an în următorul deceniu, arată un studiu recent privind țările membre OECD, inclusiv 21 de state din Uniunea Europeană. La șase ani de la începutul pandemiei, impactul economic persistă, iar sindromul post-COVID perturbă activitatea profesională pentru aproximativ unul din cinci lucrători afectați.

Aceste cifre sunt comparabile cu întregul buget anual de sănătate al unor țări precum Olanda sau Spania.

Pe lângă efectele profunde asupra sănătății individuale, Long COVID apasă greu pe sistemele medicale și pe economiile naționale. Proiecțiile până în 2035 indică pierderi anuale persistente de 0,1% și 0,2% din PIB în scenariile realiste. Doar costurile medicale directe pentru gestionarea bolii sunt estimate la aproximativ 9,5 miliarde de euro pe an până cel puțin în 2035.

RecomandăriUn studiu dezvăluie peste 155.000 de decese COVID neînregistrate în SUA

Dar acestea sunt doar costurile vizibile. Raportul avertizează că infecția cu virusul SARS-CoV-2 crește riscul de a dezvolta o serie de afecțiuni cronice, precum boli cardiovasculare, diabet, tulburări neurologice și boli autoimune. Acestea vor adăuga o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate și vor crește costurile în anii următori, iar efectele complete s-ar putea să nu fie vizibile imediat.

Unul din cinci angajați, afectat direct

Pacienții cu Long COVID părăsesc forța de muncă, absentează sau sunt mai puțin productivi din cauza stării de sănătate. Studiile arată că boala duce la întreruperea activității profesionale pentru aproximativ 20% dintre lucrătorii afectați. Milioane de oameni din întreaga lume continuă să sufere de simptome precum „ceața cerebrală”, oboseală cronică și dureri generalizate.

În 2021, aproximativ 75 de milioane de persoane sufereau de această afecțiune. Anul acesta, cele mai afectate zone par a fi în Europa Centrală și de Est, cu aproximativ 1,1 milioane de persoane în Bulgaria, 1,4 milioane în Ungaria și 1,2 milioane în Cehia care trăiesc cu Long COVID.

RecomandăriStudiu Copiii născuți din mame infectate cu Covid-19 în timpul sarcinii prezintă un risc mai mare de autism

totusi, puține țări au planuri concrete pentru a gestiona problema. Doar Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au strategii structurate care stabilesc pașii pentru îngrijirea pacienților. Pentru a reduce pierderile economice, raportul insistă pe consolidarea diagnosticului, tratamentului și a sprijinului social pentru a facilita reintegrarea pacienților pe piața muncii. O cercetare din Marea Britanie a arătat că flexibilitatea la locul de muncă, inclusiv programul flexibil și munca de acasă, este o măsură cheie.

Impact macroeconomic mai larg decât la alte boli cronice

Pentru a pune cifrele în context, studiul compară impactul socio-economic al Long COVID cu cel al altor afecțiuni cronice majore. Dacă s-ar aplica povara economică a sclerozei multiple, costurile anuale ar fi de circa 2,7 miliarde de euro pentru Franța și 4,8 miliarde de euro pentru Italia. Iar dacă s-ar compara cu povara economică a unui accident vascular cerebral, costul pentru Europa ar fi de aproximativ 60 de miliarde de euro.

Însă mecanismul economic este diferit, subliniază autorii studiului.

RecomandăriAlexandru Rafila anunță deschiderea unor centre de recuperare după long-COVID în România

„În timp ce afecțiuni cronice precum accidentul vascular cerebral și scleroza multiplă generează majoritatea costurilor prin cheltuieli de sănătate și îngrijire informală, povara continuă a Long COVID provine în principal din participarea redusă la forța de muncă și din pierderile de productivitate, reflectând un impact macroeconomic mai larg, nu doar cheltuieli medicale”, se arată în studiu.