James Harrison, care a intrat în cartea recordurilor pentru donarea de plasmă prin care a salvat viețile a peste 2 milioane de copii, a murit. A fost cunoscut ca „bărbatul cu brațul de aur”, tocmai datorită acestui rol salvator pe care l-a avut, scrie BBC.
Acesta a murit în somn, într-un azil de bătrâni, la vârsta de 88 de ani
James Harrison a murit în somn într-un azil de bătrâni din New South Wales, Australia, în 17 februarie, a transmis luni familia sa. Avea 88 de ani.
Sângele lui Harrison conținea un anticorp rar, Anti-D
Cunoscut în Australia drept bărbatul cu brațul de aur, sângele lui Harrison conținea un anticorp rar, Anti-D, care este folosit pentru a face medicamente administrate mamelor însărcinate al căror sânge riscă să-și atace bebelușii nenăscuți.
Serviciul de donare de sânge al Crucii Roșii Australiane, care i-a adus un omagiu lui Harrison, a declarat că acesta s-a angajat să devină donator după ce la rândul lui, a primit transfuzii în timp ce era supus unei intervenții chirurgicale majore la piept, când avea 14 ani.
A început să-și doneze plasma sanguină la 18 ani și a continuat să facă acest lucru la fiecare două săptămâni până la 81 de ani.
Tracey Mellowship: Tata a fost „foarte mândru că a salvat atât de multe vieți, fără niciun cost sau durere”
În 2005, a intrat în cartea recordurilor pentru cea mai mare cantitate de plasmă donată – titlu pe care l-a deținut până în 2022, când a fost depășit de un bărbat în SUA.
Fiica lui Harrison, Tracey Mellowship, a declarat că tatăl ei este „foarte mândru că a salvat atât de multe vieți, fără niciun cost sau durere”.
„Întotdeauna a spus că nu doare, iar viața pe care o salvezi ar putea fi a ta”, a spus ea. „James a fost foarte fericit să audă despre numeroasele familii care au trăit datorită bunăvoinței sale”, a adăugat ea.
Imunizările anti-D protejează bebelușii nenăscuți de o tulburare mortală a sângelui numită boala hemolitică a fătului și nou-născutului sau HDFN. Afecțiunea apare în timpul sarcinii când globulele roșii ale mamei sunt incompatibile cu cele ale bebelușului în creștere.
Sistemul imunitar al mamei vede apoi celulele sanguine ale bebelușului ca pe o amenințare și produce anticorpi pentru a le ataca. Acest lucru poate dăuna grav copilului, provocând anemie severă, insuficiență cardiacă sau chiar moartea.
Înainte ca intervențiile anti-D să fie dezvoltate la mijlocul anilor 1960, unul din doi bebeluși diagnosticați cu HDFN nu supraviețuia.
Nu este clar cum sângele lui Harrison a ajuns să fie atât de bogat în anti-D, dar unele rapoarte au spus că are legătură cu transfuzia masivă de sânge pe care a primit-o la 14 ani.
În prezent, în ţară sunt mai puțin de 200 de donatori anti-D
În Australia sunt mai puțin de 200 de donatori anti-D, dar ei ajută aproximativ 45.000 de mame și bebelușii lor în fiecare an, potrivit Serviciului Australian de Sânge al Crucii Roșii, cunoscut și sub numele de Lifeblood.
Lifeblood a lucrat cu Institutul de Cercetare Medicală Walter și Eliza Hall din Australia pentru a dezvolta anticorpi anti-D în laborator prin replicarea sângelui și a celulelor imune de la Harrison și alți donatori.
Cercetătorii implicați speră că anti-D produs în laborator poate fi folosit într-o zi pentru a ajuta femeile însărcinate din întreaga lume. „Crearea unei noi terapii a fost mult timp un „Sfânt Graal”, a spus directorul de cercetare al Lifeblood, David Irving.
El a remarcat deficitul de donatori care donează constant, care sunt capabili să producă anticorpi în calitate și cantitate suficientă.
Sursa – www.antena3.ro
