Unele companii au crescut pe o piață plină de oportunități de dezvoltare, au devenit profitabile în România și au ieșit pe piețele europene, ducând produse fabricate local în casele străinilor. Companii precum Te-Rox Prod, Vivre Deco ori Dorna Lactate au ieșit la rampă, au strălucit, apoi au dispărut. Se manifestă însă o nouă tendință în business: antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte companii locale.
Aceste companii au ieșit la rampă, au strălucit, apoi au dispărut
O creștere rapidă, ca un foc de paie, poate fi periculoasă pentru un business. Vivre Deco, la un moment dat unul dintre cei mai mari retaileri online de home&deco din Europa Centrală și de Est, descrie cel mai bine situația. A intrat însă în insolvență în 2023, la propria cerere, pe fondul scăderilor din piața de profil din perioada postpandemie.
Însă, nici dependența prea mare a afacerii de un singur client nu este benefică pentru evoluția companiei, așa cum s-a întâmplat cu Te-Rox Prod din Pașcani, producătorul de huse și centuri de siguranță pentru scaunele auto pentru copii. Compania a intrat, la rândul ei, în insolvență, anul acesta, la patru ani după ce a fost preluată de grupul suedez Holmbergs Safety Systems, cu fabrici în mai multe locații, printre care Europa și Statele Unite.
Astfel, „Te-Rox nu avea clienți în România. Compania însă a crescut prea repede și avea o concentrare prea mare pe un singur client; în plus, se concentra pe o piață care a încetinit mult în ultima vreme – piața auto”, consideră Bogdan Belciu, cofondator și partener al Valorem Business Advisory. Insolvența a venit după ce principalul client din Franța a intrat în incapacitate de plată, ceea ce a creat dificultăți majore în fluxul de numerar, explică Doina Cepalis, fondatoarea Te-Rox Prod, care a rămas implicată în managementul companiei după vânzare.
Însă, antreprenoarea spune acum că se intenționează restructurarea companiei și revitalizarea afacerii. „Am vândut compania Te-Rox în perioada pandemiei. Situația acestui segment de business era foarte dificilă. Ca o concluzie personală, industria manufacturieră în zona noastră este pe cale de dispariție. Nu mai oferă avantaje clienților în piață”, explică Doina Cepalis, care a pus bazele afacerii cu huse și centuri de siguranță pentru scaunele auto pentru copii în 2007.
Companiile sunt piese dintr-un puzzle strategic
Motivele pentru care unele firme locale înregistrează pierderi semnificative ori eșuează după ce intră în acționariatul unor grupuri străine au strânsă legătură cu viziunea de business a multinaționalelor la nivel de grup, cred experții.
În explicaţiile sale, „Atunci când un investitor strategic alege să investească într-o companie autohtonă, compania-mamă va privi fiecare țară în parte ca pe o piesă din puzzle-ul strategic, care este «jucat» de regulă exclusiv la nivelul biroului central. Pe baza experienței mele de antreprenor și de manager în companii multinaționale, am observat că majoritatea afacerilor medii și mari românești s-au înființat și au crescut în perioada de dezvoltare economică puternică a României din perioada 1995-2007 și după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană”, explică Ovidiu Toader, antreprenor și business coach, cu o experiență de peste două decenii în antreprenoriat.
În plus, Multe companii străine nu reușesc să înțeleagă particularitățile pieței locale, cultura de afaceri și comportamentul consumatorilor români.
„Este posibil ca o companie din afara României care cumpără o companie românească să nu înțeleagă suficient piața locală, ceea ce poate crea probleme în special în cazul în care orientarea companiei cumpărate era preponderent către această piață domestică”, adaugă Bogdan Belciu, cofondator și partener al Valorem Business Advisory.
Este vorba, de fapt, despre o deconectare între cerere și ofertă. „Strategiile folosite cu succes în țările vestice s-ar putea să nu fie aplicabile în România fără ajustări. De exemplu, pot să nu aibă o strategie de preț adaptată puterii de cumpărare locale sau nu iau în considerare preferințele de consum regionale”, consideră Laurențiu Stan, CEO și fondator al Kapital Minds.
Deconectare de la ritmul de business
Apoi, lipsa unui proces coerent de integrare după achiziție duce la frustrări și de-o parte, și de alta.
„România, ca și alte economii în curs de dezvoltare, are încă un mediu economic instabil, caracterizat prin fluctuații mari, atât la nivelul economiei și fiscalității, cât și din punct de vedere politic. Investitorii străini, obișnuiți cu mecanismele piețelor dezvoltate, pot subestima impactul acestor factori asupra performanței pe termen lung a unei afaceri, în special în sectoare precum agricultura sau industria alimentară”, adaugă Laurențiu Stan.
Concret, Vivre Deco și Te-Rox Prod sunt cazuri recente, însă piața a asistat în ultimul deceniu și jumătate la eșecuri și din alte domenii, precum Ferma de vaci a Tnuva de la Adunații Copăceni, care a fost vândută cu circa 20% din prețul inițial plătit de cumpărătorii israelieni.
„Cazurile Tnuva, Lactalis, Dorna Lactate au similitudini: procesarea laptelui în România este dificilă și prea puțini au reușit să o facă bine. Pentru a avea eficiență la produse de volum (de masă, nediferențiate), e necesar să ajungi la volume mari, care să-ți asigure o masă critică și astfel o eficiență mare. Practic, vorbim de businessuri care nu au reușit scalarea în timp rezonabil, în paralel cu strategii greșite. Vacile (și laptele) sunt în categoria «fără masă critică»: România crește prea puține vaci, și în majoritatea cazurilor crescătorii sunt prea mici pentru a fi eficienți. Colectarea laptelui de la zeci de furnizori foarte mici implică riscuri mari și costuri mai mari”, consideră Bogdan Belciu.
Acesta dă și alte exemple similare – compania de bricolaj Praktiker a vândut operațiunile din România după ce a pierdut lupta cu operatorii locali cu volume mari, care au reușit să păstreze prețuri mici, competitive. Alte companii, de data aceasta din sectorul de electronice și electrocasnice, unul cu marje mici de profit și în care este nevoie de consolidare în online, au dispărut de pe piață – cum este cazul Domo – ori au intrat în portofoliul unor jucători mai mari – retailerul Flanco a fost integrat în portofoliul eMag.
Diversificarea, strategie în afaceri
În plus, există și o problemă structurală a economiei românești. „E nevoie de diversificare pentru a obține economii de scară, ieșirea pe piețele europene ar putea fi o soluție, dar prea puțini au știut să o facă. În această situație se află sectorul mezelurilor, unde piața este limitată și dominată de câteva firme mari, unde materia primă – carnea – este comoditizată și se importă”, explică Bogdan Belciu, cofondator și partener al Valorem Business Advisory.
De exemplu, compania Caroli și-a schimbat proprietarul în urmă cu câțiva ani, iar altele, precum Angst, au intrat în insolvență.
Concret, cu cât sunt mai mici firmele, cu atât sunt mai expuse la perioadele de scădere a consumului deoarece nu au rezerve financiare pentru a se putea susține pe termen lung și obțin cu greu împrumuturi care să le permită continuarea activității. În plus, lipsa investițiilor le face să bată pasul pe loc.
„Investițiile în cercetare și dezvoltarea de noi produse care să concureze de la egal la egal cu cele ale companiilor străine, brandingul puternic și poziționarea pe piață, precum și o cultură organizațională flexibilă și deschisă schimbării” sunt trecute pe listă drept esențiale în dezvoltarea afacerii de fondatorul Kapital Minds.
Au crescut cu succes cei care au reușit să investească cu folos și au pus preț pe oameni. „Foarte puțini sunt antreprenorii și angajații care au învățat, spre exemplu, cum se face management, recrutare și retenție. Mulți antreprenori au ajuns la eșec pentru simplul fapt (…) că managerii nu s-au înțeles cu fondatorii și au ales să-și deschidă firme. În antreprenoriat, totul se rezumă la educație continuă pe măsură ce afacerile evoluează. Mă refer la educația directă atât a antreprenorilor, cât și a echipei din subordinea fondatorului”, adaugă antreprenorul Ovidiu Toader, care a condus peste 10 businessuri cu cifre de afaceri cumulate care depășesc 100 de milioane de euro.
Opțiuni pentru viitorul afacerii
Cei mai mulți antreprenori preferă să vândă afacerea, arată un studiu recent realizat de Kapital Minds, mai precis doi din trei. Următoarele opţiuni ar fi vânzarea parţială către un investitor privat – 42% dintre intervievați au dat acest răspuns, urmat de tranziţia către familie sau management – 33%. Listarea la Bursă este opțiunea pentru doar 12% dintre antreprenori.
O altă cercetare de piață, din 2022, realizată de Exit Planning Institute, arată că pentru 80-90% dintre proprietarii de afaceri, averea financiară este blocată în propriile companii, iar asta face vânzarea sau transferul unei afaceri, care este deja o decizie emoțională, și mai grea. Iar rezultatele acestui studiu sunt relevante și pentru piața locală.
„Fondatorii au investit resursele financiare și personale pe parcursul multor ani. Pentru acești antreprenori, compania reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și o parte semnificativă a identității și a securității lor financiare. De asemenea, mulți antreprenori nu au o strategie clară pentru ce urmează după vânzare, ceea ce face ca decizia să fie și mai apăsătoare din punct de vedere emoțional”, punctează Laurențiu Stan, CEO și fondator al Kapital Minds.
În concluzie, Pentru ca o afacere locală, preluată pe profit, să devină mai departe un jucător important pe piață, cu ajutorul aportului suplimentar de capital, este important să fie implementat un plan posttranzacție bine pus la punct.
„Spre exemplu, eu am fost la conducerea unei companii antreprenoriale vândute unui grup internațional și am rămas implicat cinci ani după vânzarea firmei, perioadă în care am fost motivat să fac treabă. Mi s-a oferit expunere internațională, am avut ocazia să mă dezvolt și eu, la rândul meu, ca manager”, spune Ovidiu Toader.
Totuși, acesta observă o tendință nouă în business.
„Antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte businessuri românești de tip scale up. Sau dacă privim din perspectiva finanțării: vedem tot mai des cum afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul vehiculelor de investiții create de aceștia”, explică el. Un punct în plus pentru piața locală, în condițiile în care în urmă cu 10 ani aceste companii antreprenoriale erau finanțate sau cumpărate exclusiv de investitori din afara țării și fonduri de private equity.
Sursa – www.antena3.ro
