Clădirea în care a locuit Maria Tănase este şi acum o bijuterie a Bucureştiului

De Jurnalul Național Actuale Casă și Grădină 193 citiri
3 min citire

Inrolare trafic.ro




O artistă care a scris o pagină importantă de istorie în cultura românească și de numele căreia este legată una dintre bijuteriile arhitecturale ale Bucureștiului. Numită și „Castelul de sub iederă”, clădirea în care a locuit Maria Tănase este spectaculoasă.

O bijuterie arhitectuală a Bucureștiului

O plimbare pe străduțele vechi ale Capitalei poate fi o experiență inedită. Dacă privim dincolo de aglomerația și agitația orașului, vom descoperi adevărate bijuterii arhitecturale.

În prezent, unele au fost neglijate, lăsate să se degradeze, altele parcă au fost înghițite de iedera ce s-a dezvoltat fără piedici pe fațadele lor. Asta s-a întâmplat cu clădirea de pe strada Popa Nan la numărul 32, colț cu strada Mecet.

Cum arată clădirea în care a locuit Maria Tănase?

Sub pereții de iederă se ascunde una dintre cele mai frumoase vile din București. Este renumită datorită unuia dintre cei care au considerat-o acasă pentru o vreme. Clădirea în care a locuit Maria Tănase are însă o poveste fascinantă.

Unii numesc vila „Castelul de sub iederă”. Aceasa este o construcție impresionantă, ce seamănă mai mult cu un bloc, datorită mărimii, dar care a fost proiectată inițial pentru o singură familie.

 

Vila are o poveste fascinantă

A fost creată și ridicată la cerera profesorului Gheorghe Florescu, medic radiolog. În anul 1942, doctorul și-a dorit să aibă o locuință proiectată după moda vremii, adică o casă americănească”, de inspirație “mediteraneană”, din datele B365. Iar cel care i-a transformat visul în realitate a fost arhitectul George Damian.

Aşadar, “Prof. dr. Gheorghe Florescu a fost un medic radiolog, care, conform modei vremii, a dorit să-și creeze un spațiu de locuire potrivit stilului său de lucru; în bloc funcționa și clinica sa de radiologie. Imobilul a fost autorizat în anul 1942 și a fost finalizat în 1943.

Casele mediteraneene aveau astfel de comanditari: oameni de cultură, politicieni dar și profesioniști înstăriți precum medici, dentiști, etc.

Proiectul autorizat poartă numele soției sale, Elena Florescu. Aici apare cel de-al doilea personaj important, fratele lui George Damian, Nicolae Damian. În proiectul de pe Popa Nan este trecut drept autor fratele său, și aceasta pentru că George Damian lucra la Primăria II de Negru și nu putea să semneze din considerentul de conflict de interese.

Proiectul Casei Florescu este ștampilat astfel de Nicolae Damian, de asemenea un arhitect foarte talentat, cu studii la Politehnica din Milano, cu doi ani mai tânăr decât George Damian. Oricum, asupra imobilului și-au pus amprenta ambii arhitecți, realizând o lucrare specială.

Clădirea este o capodoperă, unul dintre cele mai frumoase exemple de inserții urbane și spații intermediare create în București, devenită subiect de studiu în cadrul Facultății de Arhitectură”, a explicat arhitectul Mădălin Ghigeanu, pentru sursa citată.

 

Sursa – playtech.ro