Vine potopul. Hidrologii au pus pe hartă șase județe sub avertizări dure de inundații, iar pentru râuri din Buzău și Prahova au activat codul portocaliu încă de joi seară. Urmează ore de foc. Autoritățile sunt pe poziții, conform News.
Avertizarea vine de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), care a actualizat prognoza. Motivul? Un cocktail periculos: ploi, zăpadă care se topește brusc și gheață care se mișcă pe râuri. Totul se desfășoară începând de joi, la ora 14:00, și ține până vineri după-amiază, punând o presiune uriașă pe comunitățile locale.
Buzău și Prahova, sub presiune maximă. Ce înseamnă codul portocaliu
Cele mai mari emoții sunt în Buzău și Prahova. Aici, pericolul e maxim.
Între 5 februarie, ora 21:00, și 6 februarie, ora 12:00, anumite porțiuni de râu intră sub cod portocaliu, ceea ce înseamnă un risc uriaș de viituri-fulger și inundații locale. Avertismentul specialiștilor este direct: „se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depăşirii cotelor de apărare”. Tradus pe înțelesul tuturor: apele se pot revărsa, lovind case și drumuri.
Harta riscurilor se extinde. Alte patru județe sub avertizare
Dar harta riscurilor nu se oprește aici. Alte patru județe sunt sub avertizare, de data asta cod galben, valabil de joi, ora 14:00, până vineri, la 16:00. Râurile din Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Buzău, Brăila şi Vrancea sunt în vizor.
Ironia sorții… Prahova și Buzău sunt prinse la mijloc, cu unele râuri sub cod galben și altele sub portocaliu, o dovadă a complexității fenomenului. Chiar dacă e galben, riscul de inundații punctuale nu dispare.
De ce acum? Cocktailul periculos de ploaie, zăpadă topită și gheață
Fenomenele nu apar din senin. Specialiștii INHGA vorbesc despre o suprapunere de factori periculoși. Ploile care vin se aștern peste zăpada existentă, forțând-o să se topească și să elibereze cantități uriașe de apă într-un timp foarte scurt.
Peste toate astea vine și „influenţei evoluţiei formaţiunilor de gheaţă pe râuri”. Când podurile de gheață cedează, se pot forma blocaje. Apoi, viituri puternice. Un scenariu de coșmar pentru râurile mici și afluenți.
Cum ne protejăm? Sfaturile specialiștilor pentru orele următoare
Ce e de făcut? Prudență maximă. Asta cer specialiștii INHGA în orele care vin. Recomandările lor sunt simple, directe și pot salva vieți.
Oamenii trebuie să stea departe de ape. Să nu încerce sub nicio formă să traverseze zone inundate sau poduri șubrede. Pe lângă asta, e bine să curețe șanțurile din jurul casei, orice ajutor contează pentru scurgerea apei și să își protejeze bunurile din subsoluri. Dar cel mai important sfat e unul singur: ascultați autoritățile locale. Punct.
