Conferința ONU pentru climă COP31 s-a încheiat fără acord după ce UE a respins textul care nu menționa petrolul, gazele și cărbunele

Conferința ONU pentru climă COP31, ținută la Antalya, s-a încheiat pe 22 noiembrie fără adoptarea proiectului de decizie finală. Președintele conferinței, Murat Kurum, a anunțat că țările nu au ajuns la un acord; pentru România, proiectul respins nu aduce obligații climatice noi.
Uniunea Europeană a refuzat textul deoarece acesta nu menționa explicit cărbunele, petrolul și gazele. Panama s-a opus și ea, în timp ce China a anunțat că acceptă proiectul. Fără acordul părților, președinția conferinței nu l-a putut prezenta drept decizie adoptată.
Ce a rămas doar pe hârtie
Textul publicat de organizația ONU care coordonează negocierile climatice poartă titlul „Antalya Pact”, dar este marcat drept propunere a președintelui COP31 și proiect de decizie. Această diferență stabilește ce se poate spune despre rezultat: măsurile din document nu au intrat în vigoare prin votul conferinței.
Printre ele se aflau un program de lucru de doi ani despre efectele schimbărilor climatice în regiunile montane și discuții pe aceeași temă în 2027 și 2028. Proiectul mai prevedea discuții despre felul în care țările ajung la un acord, tot în 2027 și 2028, urmate de un raport pentru conferința din noiembrie 2029. Aceste date erau în proiect, nu într-un calendar aprobat la Antalya.
Cu trei zile înainte de încheiere, Kurum spusese într-o conferință de presă publicată de ministerul australian al climei că textul nu era final. El prezentase și un obiectiv discutat la COP31: electricitatea să ajungă la 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035. Anunțarea obiectivului nu înseamnă că acesta a fost adoptat.
Ce rămâne în vigoare pentru România
Eșecul acestui proiect nu anulează regulile climatice pe care Uniunea Europeană le avea deja. Legea europeană a climei cere UE să reducă emisiile nete de gaze care încălzesc planeta cu cel puțin 55% până în 2030, față de 1990, și să ajungă la emisii nete zero în 2050. Din aprilie 2026 este în vigoare și ținta de reducere cu 90% până în 2040, tot față de 1990.
Acestea sunt ținte pentru Uniunea Europeană, din care face parte și România, nu sume pe care fiecare gospodărie trebuie să le plătească. Respingerea proiectului de la Antalya nu schimbă prin ea însăși o factură sau o obligație individuală.
Un plan energetic și climatic al României, publicat în 2020, consemna o țintă de reducere cu 2% a emisiilor din sectoarele aflate în afara pieței europene a certificatelor de emisii, față de 2005. Același document estima pentru 2030 emisii totale cu aproximativ 50% sub nivelul din 1990 și preciza că valorile urmau să fie actualizate. Estimarea din acel plan nu reprezintă o reducere deja realizată și nici o decizie luată la COP31.
Ce urmează după blocaj
Înaintea sesiunii finale, președinția conferinței anunțase că va continua consultările pentru a obține acordul țărilor. După anunțul din 22 noiembrie că proiectul nu a fost adoptat, nu a fost stabilită o dată pentru o nouă ședință formală asupra lui.






