Conflictul cu Iranul scumpește petrolul cu 50% și blochează o treime din îngrășăminte
Războiul din Orientul Mijlociu a aruncat sistemul energetic global într-un scenariu de coșmar. Închiderea efectivă a strâmtorii Ormuz, pe unde tranzitează circa 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii, a redus drastic oferta după ce Statele Unite și Israelul au început lovituri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie. Acum, consumatorii de pretutindeni sunt forțați să plătească prețuri exorbitante și, mai ales, să-și reducă drastic consumul.
Cea mai gravă criză din istorie
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a catalogat deja situația drept cea mai gravă perturbare energetică globală din istorie. E drept că depășește chiar și embargoul petrolier arab din 1973, care a provocat penurii masive de combustibil și daune economice majore. Atacurile continue dintre Iran și Israel au vizat infrastructura energetică, provocând pagube la câmpuri de gaze, rafinării și terminale, iar reprezentanții industriei spun că reparațiile vor dura ani de zile. Până acum, criza a scos de pe piață aproximativ 400 de milioane de barili de petrol, echivalentul a patru zile din oferta globală.
„Nu vei putea rezolva această criză doar prin economisire. În realitate, preţurile vor creşte suficient de mult încât oamenii să fie forţaţi să reducă consumul”, a declarat Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners. Logica e simplă, dar brutală. Iar amploarea riscurilor face ca acest moment să fie unic. „Amploarea riscurilor legate de combustibili, produse chimice, LNG şi materii prime pentru îngrăşăminte face ca acest moment să fie diferit de episoadele anterioare de tensiuni în Golf”, a adăugat Aditya Saraswat, vicepreședinte senior la Rystad Energy.
Prețuri la pompă și la raft, în explozie
Creșterile de prețuri sunt de aproximativ 50% la nivel global. Petrolul a depășit 110 dolari pe baril, iar cel din Orientul Mijlociu, important pentru economiile asiatice, a atins aproape 164 de dolari pe baril. În Statele Unite, unde importurile din regiune sunt mai mici, prețul benzinei a crescut totuși cu peste un dolar pe galon de la 28 februarie, ajungând la circa 4 dolari. V-ați gândit ce înseamnă asta pentru transportatori și, implicit, pentru prețul produselor de la raft?
Și asta nu e tot. În Europa, combustibilul pentru avioane a atins un nivel record de aproximativ 220 de dolari pe baril, ceea ce se va traduce rapid în bilete de avion mult mai scumpe. În același timp, prețurile gazelor naturale cresc puternic în Europa și Asia, după ce atacurile reciproce au afectat instalațiile din Golf. Israelul a lovit câmpul de gaze South Pars din Iran, iar Iranul a răspuns atacând complexul de LNG Ras Laffan din Qatar. Directorul executiv al QatarEnergy, Saad al-Kaabi, a avertizat că atacurile iraniene vor scoate din producție 12,8 milioane de tone de LNG pe an (aproximativ 3% din oferta globală) pentru o perioadă de trei până la cinci ani.
Răspunsul disperat al guvernelor
Confruntate cu o criză fără precedent, guvernele din întreaga lume adoptă măsuri disperate. În Thailanda, funcționarilor publici li s-a cerut să suspende deplasările externe și să folosească scările în locul lifturilor. Bangladesh a închis universitățile, Sri Lanka a introdus raționalizarea combustibilului, iar China a interzis exporturile de combustibili rafinați. Planul de urgență al guvernului britanic include chiar reducerea limitelor de viteză.
IEA a propus munca de acasă și evitarea călătoriilor cu avionul. Dar, în paralel, a decis la începutul lunii să elibereze un volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Numai că analiștii spun că măsura este insuficientă, acoperind doar aproximativ 20 de zile din impactul războiului.
Singura soluție reală pare a fi una singură.
„Reducerea cererii este singura soluţie atunci când oferta scade”, a punctat Natasha Kaneva, analist la JP Morgan. Potrivit acesteia, „piaţa se confruntă cu un deficit acut de produse (…) care pur şi simplu nu pot fi consumate pentru că nu sunt disponibile”.
Lovitură și pentru securitatea alimentară
Dincolo de energie, războiul amenință direct și aprovizionarea cu alimente. Piața globală a îngrășămintelor a fost grav afectată, deoarece aproximativ o treime din comerțul mondial cu fertilizanți trece în mod normal prin strâmtoarea Ormuz. Acum, transporturile sunt blocate. Prețurile produselor pe bază de azot, precum ureea – cel mai important tip de îngrășământ – au crescut deja cu 30% până la 40% de la începutul conflictului.
Fabrici de îngrășăminte din India, Bangladesh și Malaysia reduc comenzile sau își opresc complet activitatea din cauza lipsei de materii prime. Cum vine asta pentru viitoarele recolte? Maximo Torero, economist-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, a avertizat că, dacă acest conflict va continua încă câteva săptămâni, „aprovizionarea globală cu alimente va fi afectată mare”.
