Conflictul din Golf amenință cu scumpiri majore de carburanți în Europa
Războiul dintre SUA-Israel și Iran a intrat în a 14-a zi, iar efectele lovesc direct pompele din România: motorina se apropie de 9 lei litrul. Nu este o speculație, ci consecința directă a blocadei „infernale” din Golf, unde peste 3.000 de nave sunt blocate, amenințând să rupă lanțurile de aprovizionare globale. De la atacurile rebelilor Houthi din 2024 la operațiunile militare extinse de acum, iată cronica unui conflict care a pus pe jar întreaga economie mondială.
De la drone Houthi la război total
Totul a început ca un conflict regional, la finalul lui 2023. Rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au început să atace nave comerciale în Marea Roșie, o arteră vitală pentru comerțul dintre Asia și Europa prin Canalul Suez. Motivația lor declarată era solidaritatea cu palestinienii din Gaza, sperând să forțeze Occidentul să preseze Israelul pentru o încetare a focului. În realitate, atacurile le-au consolidat popularitatea internă într-un Yemen devastat de război și le-au oferit o scenă internațională pe care nu o puteau ignora marile puteri.
Folosind drone și rachete furnizate de Teheran, Houthi au transformat strâmtoarea Bab al-Mandab într-o zonă de risc maxim. Au urmat peste 100 de atacuri confirmate, fiecare nou val de violență aducând noi restricții de navigație. Situația a escaladat constant, culminând cu operațiunile militare directe ale coaliției SUA-Israel împotriva Iranului, considerate acum singura soluție pentru a debloca regiunea.
Efectul de domino în economie
Primele care au reacționat au fost companiile de transport maritim. Gigantul danez Maersk a fost printre primii care au anunțat suspendarea pe termen nedefinit a rutelor prin Marea Roșie, după ce una dintre navele sale a fost atacată la finalul lui 2023. Decizia a fost urmată de majoritatea operatorilor mari. Soluția? Ocolirea Africii pe la Capul Bunei Speranțe.
Problema? O astfel de deviere crește durata unei călătorii între Asia și Europa cu 30% până la 50%. Asta înseamnă costuri mai mari pentru combustibil și personal, dar și mai puține transporturi pe an. Costurile asigurărilor cargo au explodat. Potrivit analiștilor de la Geneva Centre for Security Policy, ratele au sărit de la 0,6% din valoarea mărfii la peste 2%, la care se adaugă o primă suplimentară pentru risc de război. Indicele Drewry, care măsoară prețul mediu pentru transportul unui container de 40 de picioare, a urcat de la 1.500 de dolari la aproape 4.000 de dolari în doar o lună, iar pe rutele critice, precum Shanghai-Genova, a depășit 6.000 de dolari.
Impactul nu s-a limitat la rutele afectate direct. Prețurile au crescut și pe rute neafectate, precum Shanghai-Los Angeles, din cauza presiunii pe capacitatea globală de transport. Veniturile Egiptului din taxele pentru Canalul Suez s-au prăbușit cu 40% încă de la începutul crizei, o lovitură dură pentru o economie deja fragilă. În România, scumpirile la carburanți și la produsele de import reflectă direct această criză, iar rata anuală a inflației, care a coborât timid la 9,31% în februarie, potrivit ultimelor date de la Institutul Național de Statistică, riscă să explodeze din nou.
Un răspuns militar care nu a convins
Occidentul nu a stat cu mâinile în sân. Statele Unite au lansat Operațiunea „Prosperity Guardian”, iar Uniunea Europeană a venit cu propria misiune, „Aspides”. Navele de război occidentale au reușit să intercepteze rachete și drone, să escorteze unele vase comerciale și să salveze echipaje, dar nu au oprit atacurile. Mai mult, loviturile aeriene americano-britanice din cadrul operațiunii „Poseidon Archer”, care au vizat depozite de armament și rampe de lansare Houthi din Yemen, au avut un impact limitat asupra capacităților militare ale rebelilor.
Analiștii de la The Washington Institute subliniază că aceste măsuri nu au reușit să descurajeze gruparea. Rebelii Houthi au savurat perspectiva unei confruntări directe cu SUA, care le-a crescut legitimitatea în regiune. Eșecul acestei strategii de izolare a conflictului a deschis calea către o confruntare directă cu sponsorul principal al Houthi: Iranul.
Ce urmează în regiune
Acum, cu un război deschis în desfășurare, tabla de șah geopolitică este mai complicată ca niciodată. La Casa Albă, consilierii președintelui Trump se luptă să influențeze traiectoria conflictului, în timp ce președintele declară în fața liderilor G7 că Iranul este „pe punctul de a se preda”. Realitatea din teren pare să-l contrazică. O rachetă iraniană a fost doborâtă deasupra Turciei de forțele NATO, semn că Teheranul este dispus să riște o extindere a conflictului.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor G7 într-o întâlnire virtuală că Iranul este „pe punctul de a se preda”, potrivit a trei oficiali informați cu privire la discuții.
Pentru a calma piețele energetice globale, administrația Trump a luat o măsură disperată: a suspendat pentru 30 de zile sancțiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare. O decizie care arată cât de mare este presiunea economică. Experții avertizează că, dacă Washingtonul va continua politica de presiune maximă asupra Iranului, Teheranul ar putea riposta prin atacuri extinse în Marea Arabiei sau chiar în Oceanul Indian, folosind nave-mamă pentru a lansa drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Viitorul imediat depinde de evoluția luptelor din următoarele săptămâni și de capacitatea diplomației de a găsi o cale de ieșire dintr-un război care, la fiecare 24 de ore, costă economia globală miliarde de dolari.
