Decizia de a reduce prezența militară a SUA în România a generat o reacție puternică în Congresul american, unde reprezentanți ai ambelor partide au acuzat Departamentul Apărării de lipsă de transparență și de ignorarea rolului legislativului în procesul decizional. Într-o audiere tensionată desfășurată la Washington, mai mulți congresmeni au acuzat Pentagonul că nu a informat la timp despre planurile de repoziționare a trupelor americane de pe flancul estic al NATO, scrie Reuters.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a fost criticat pentru restricționarea comunicării dintre oficialii militari și Congres, după ce le-ar fi cerut angajaților Pentagonului să ceară aprobat înainte de a discuta cu membrii legislativului. Audierea, desfășurată în Comitetul pentru Servicii Armate al Senatului, a scos la iveală tensiuni tot mai mari între reprezentanții Congresului și echipa de conducere a Departamentului Apărării.
Congresul SUA cere detalii suplimentare despre retragerea trupelor din România
Printre cei criticați s-a numărat și Elbridge Colby, subsecretarul responsabil de politici strategice, considerat una dintre cele mai influente figuri din Pentagon.
„Omule, nici măcar nu primesc un răspuns, și noi suntem în echipa ta”, a spus exasperat senatorul republican Dan Sullivan, adăugând că îi este „mai ușor să vorbească cu Trump decât cu Colby”. Legislatorul a afirmat că acesta „s-a descurcat foarte prost în relația cu Congresul, cel mai rău din administrație”.
Echipa condusă de Colby, cunoscută sub numele de Biroul Subsecretarului pentru Politici, este cea care formulează recomandările strategice pentru ministrul apărării.
Retragerea trupelor americane din România, subiect de dispute
Planurile privind reducerea efectivelor militare americane din România au fost aduse în discuție de mai mulți senatori republicani, care au acuzat Pentagonul că a evitat să ofere clarificări.
Austin Dahmer, propus pentru funcția de secretar adjunct al apărării pentru strategie, planuri și capabilități, a declarat că „legislatorii au fost informați de trei ori despre acest subiect înainte de anunțul oficial”. Declarația a fost imediat contestată de mai mulți senatori.
„Puteți să-mi spuneți cine le-a organizat, datele… pentru că eu nu am fost invitat”, a replicat Rick Scott, senator republican. La rândul său, președintele comisiei, Roger Wicker, a intervenit și a cerut explicații: „De unde ați obținut această informație?”. Dahmer a admis ulterior că „a existat o neînțelegere”.
Neclarități privind direcția strategiei militare
Confuzia s-a adâncit și din cauza lipsei de coerență între prioritățile Pentagonului și direcția impusă de administrația Trump. Senatoarea democrată Jacky Rosen a afirmat că Departamentul Apărării a avut „un contact aproape inexistent cu Congresul” pe tema noii strategii de apărare națională.
„Nu vedem niciun sentiment de urgență în relația cu Congresul”, a spus aceasta, repetând acuzația de două ori în timpul audierii.
Unii oficiali din Pentagon au recunoscut că și ei se confruntă cu dificultăți în a înțelege prioritățile fluctuante ale Casei Albe, care, în ultimele luni, a alternat între teme precum testele nucleare, criza democratică din Venezuela sau traficul de droguri din America Latină.
De mai multe ori, Pentagonul a suspendat temporar livrările de arme către Ucraina, pentru ca apoi președintele Trump să revină asupra deciziei. „Am văzut că politica biroului diferă de politica președintelui. Este ăsta un lucru bun pentru noi?”, a întrebat senatorul Rick Scott, încheind o audiere care a lăsat în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri privind rolul SUA pe flancul estic al NATO și viitorul prezenței militare în România.
