Consilier BNR – fondul de rezervă a fost tocat pe nimic. Plătim dobânzi de 3% din PIB
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a lansat un avertisment dur. Acesta susține că Fondul de rezervă al Guvernului, bani care trebuiau folosiți exclusiv pentru crize, a fost „tocat pe nimic”. Astfel, România nu mai are nicio resursă pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu.
România a intrat „într-o situație practic fără ieșire, ca urmare a unor politici imprudente”, a atras atenția Rădulescu.
Deficit uluitor și un avânt al cheltuielilor
Potrivit consilierului BNR, problemele au început încă din 2017, când politicile publice nu au mai respectat echilibrele bugetare. După criza pandemică și cea energetică, cheltuielile statului au atins apogeul în 2024, un an fără nicio criză majoră. Atunci, deficitul bugetar a explodat la 9,3% din PIB. „Este un deficit uluitor de mare, pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză”, a explicat Rădulescu, sâmbătă, la Digi24.
„Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”, a mai spus el. Acum, când era nevoie de acești bani pentru criza din Golf, „ne-am trezit că nu avem niciun glonț”.
Datoria fără limită: Dobânzi mai mari decât bugetul Educației
Deficitul bugetar uriaș se corelează cu un deficit de cont curent aproape la fel de mare, ceea ce înseamnă că „țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”. Creșterile de salarii, pensii și investiții până la jumătatea anului 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără precedent. Dar, spune expertul, „această îndatorare fără limită are o limită. Vine ziua în care nu mai primești bani”.
Consecințele se văd deja. „Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Știți ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ”, a avertizat Rădulescu. Această sumă nu va scădea, ci va crește, pentru că datoria va continua să se acumuleze chiar și cu un deficit pe care Guvernul speră să îl aducă la 6,2% din PIB, mai mult decât dublul nivelului prevăzut de Tratatul de la Maastricht.
Pe lângă aceste probleme, Eugen Rădulescu avertizează și asupra unei bombe demografice: în următorii ani vor fi tot mai puțini plătitori de impozite și tot mai mulți beneficiari de pensii, motiv pentru care propune o reorganizare administrativ-teritorială.
Mai mult, consilierul BNR a atras atenția că o eventuală criză politică, pe fondul tensiunilor din Coaliție, ar putea declanșa o criză economică de mari proporții.
