luni, 20 aprilie 2026 🌤Ashburn4°CPredominant senin

Caută în Jurnalul Național

Justiţie

CSM acuză Guvernul de neseriozitate privind dialogul pe justiție

Stefan Dragomir · 15 ianuarie 2026 · Actualizat: 11:55
csm acuza guvernul de neseriozitate privind dialogul pe justitie

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) critică dur discuțiile cu reprezentanții Guvernului despre Comitetul pentru analiza legislației în justiție. Într-un comunicat de presă publicat joi, magistrații afirmă că demersul guvernamental „denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”, potrivit Adevărul. Criticile survin în urma unei întâlniri care a eșuat în a clarifica scopul și legitimitatea noului organism.

Discuții axate pe probleme administrative

Întâlnirea a avut loc la sediul Guvernului pe 14 ianuarie 2026, cu participarea judecătorilor Claudiu Drăgușin și Alin Ene, delegați de Secția pentru judecători a CSM. Obiectivul oficial al discuțiilor a fost „evaluarea utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției”. Reprezentanții CSM susțin însă că dialogul s-a axat pe „teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.)”, subiecte care nu intră în competențele Comitetului, conform Deciziei Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025. Magistrații avertizează că atribuțiile prevăzute pentru acest comitet „acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției”.

Lipsă de transparență și propuneri controversate

Secția pentru judecători reclamă și opacitatea inițiativelor legislative propuse pentru dezbatere. Potrivit comunicatului, „textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”. Magistrații exemplifică printr-o propunere care, sub pretextul continuității completului de judecată, ar duce la desființarea acestuia dacă un judecător se află în concediu medical mai mult de 30 de zile. În această situație, „completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu”. Judecătorii subliniază că o astfel de măsură ar genera „tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv”.

Înalta Curte acuză Guvernul de exces de putere și blochează comitetul pentru justiție
RecomandariÎnalta Curte acuză Guvernul de exces de putere și blochează comitetul pentru justiție

Întrebări esențiale rămase fără răspuns

Întâlnirea cu reprezentanții Guvernului a lăsat fără răspuns mai multe întrebări esențiale privind noul organism. Conform CSM, „discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa”. Magistrații au mai semnalat că „nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu”. Comunicatul menționează că a rămas neclar „nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă”.

Un demers considerat lipsit de legitimitate juridică

Secția pentru judecători consideră că demersul are un „caracter profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet”. Problema principală este că „nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar”. Această ambiguitate legislativă „transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică”. Magistrații avertizează că implicarea în acest proces „riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”. Secția pentru judecători subliniază că „nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ” pe teme precum procedura de promovare sau componența colegiilor de conducere. Condiția este ca discuțiile să se poarte „într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști”, nu „într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.