Cum au ajuns doi angajați ai statului într-o rețea de droguri pentru tineri cu bani din Capitală
O angajată a Serviciului Român de Informații și un militar din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sunt cercetați într-un dosar de trafic de droguri după destructurarea unei grupări care acționa în București, Ilfov și Ialomița. Cazul ridică o problemă care depășește ancheta penală: implicarea unor oameni din instituții-cheie ale statului într-o rețea care viza tineri cu venituri peste medie, prezenți la cluburi, concerte și petreceri exclusiviste din Capitală.
Aproximativ 30 de membri ar fi făcut parte din această rețea, iar gruparea vindea 8 tipuri de droguri, de la anestezic veterinar până la cocaină. Față de activitatea atribuită întregii rețele, rolul celor doi angajați din structurile statului ar fi fost mai restrâns: potrivit informațiilor disponibile până acum, ei vindeau doar ecstasy, în locuri prestabilite și după reguli stricte.
Miza anchetei nu ține doar de piața drogurilor. Când într-un astfel de dosar apar numele unor instituții precum SRI și IGSU, întrebarea publică devine una de integritate și de control intern: cum au putut doi angajați ai statului să activeze, în paralel, într-o rețea de distribuție care folosea cluburi, festivaluri și canale online pentru a ajunge la clienți?
Numai că informațiile esențiale despre cei doi lipsesc încă din spațiul public. Numele lor nu au fost anunțate. Nu este precizată funcția exactă pe care o ocupau în instituțiile respective, nu se știe de cât timp ar fi fost implicați și nici dacă au existat alte persoane din SRI sau IGSU care ar fi cunoscut activitatea lor ori ar fi fost implicate.
Angajata SRI și militarul IGSU vindeau ecstasy în locuri stabilite dinainte
Potrivit datelor apărute până acum, angajata SRI și militarul de la IGSU ar fi distribuit ecstasy în cluburi, la concerte și online. Ancheta indică folosirea unor simboluri distinctive pentru identificarea activității, o metodă care sugerează un mod de operare discret, adaptat unor evenimente aglomerate și unor clienți selectați.
Membrii rețelei aveau, conform informațiilor din anchetă, zone clar delimitate în cluburi, fie la toalete, fie la câte 3-4 mese. La festivaluri sau concerte, împărțirea se făcea pe sectoare. Asta arată o organizare mai apropiată de o distribuție controlată pe teren decât de vânzări ocazionale, iar pentru clienți înseamnă că oferta era integrată în locurile de consum și de socializare, nu mutată în spații periferice.
Subofițerul de la serviciul secret ar fi fost documentat la un festival organizat toamna trecută în Sectorul 3 al Capitalei. Iar angajatul IGSU ar fi vândut într-un club de lângă Lacul Floreasca, una dintre zonele cu trafic intens de public la evenimente și ieșiri de noapte din București.
Anchetatorii au făcut cumpărări supravegheate și au găsit pastile la percheziții
Anchetatorii i-au monitorizat pe cei doi și au efectuat inclusiv cumpărări supravegheate, un instrument folosit pentru a documenta direct tranzacțiile. În cazul angajatei SRI, la percheziții au fost găsite pastile de tip ecstasy, element care întărește suspiciunea de participare directă la distribuție, nu doar de legături periferice cu gruparea.
La începutul lunii, polițiștii și procurorii DIICOT au făcut 27 de percheziții în București, Ilfov și Ialomița pentru destructurarea rețelei de trafic de droguri și substanțe psihoactive. Raportat la cei aproximativ 30 de membri ai grupării, numărul perchezițiilor arată o anchetă extinsă, dusă simultan în mai multe puncte ale rețelei, nu o intervenție limitată la câțiva distribuitori.
Conform Adevarul, gruparea folosea persoane apropiate pentru transport și depozitare și își semnala prezența la evenimente prin rețelele sociale, pentru atragerea clienților. Datele disponibile arată și legături constante între membrii rețelei în mediul online, ceea ce mută o parte din activitate din spațiul fizic al cluburilor în zona digitală, unde identificarea și urmărirea circuitului devin mai dificile.
Publicul vizat avea bani peste medie și frecventa evenimente exclusiviste
Rețeaua ar fi vizat în special tineri cu venituri peste medie, prezenți la evenimente și petreceri exclusiviste din Capitală. Acest detaliu contează pentru că mută discuția dinspre traficul stradal clasic spre o piață cu putere de cumpărare mai mare, unde drogurile pot circula mai ușor prin recomandări, cercuri de încredere și aparența unui consum discret.
Și aici apare o a doua problemă pentru autorități. Dacă distribuția se face în cluburi, la concerte și online, cu zone delimitate și semnalizare în rețele sociale, rețeaua devine mai greu de observat pentru publicul obișnuit și mai ușor de camuflat în mulțime. Pentru organizatorii de evenimente și administratorii de localuri, dosarul readuce în prim-plan riscul ca spațiile lor să fie folosite ca puncte de vânzare.
Dar ancheta lasă deschise mai multe întrebări cu impact public direct. Nu a fost anunțat stadiul procedural exact pentru cei doi, dacă au fost reținuți, arestați preventiv sau puși oficial sub acuzare. Nu sunt precizate nici măsurile disciplinare imediate luate de SRI și IGSU, iar acest gol de informație contează tocmai fiindcă încrederea publică în astfel de instituții depinde și de reacția lor internă, nu doar de dosarul penal.
Ce se știe cert, până acum, este că rețeaua a fost lovită prin 27 de percheziții la începutul lunii, în București, Ilfov și Ialomița, iar printre cei cercetați apar o angajată SRI și un militar IGSU, identificați de anchetatori în vânzarea de ecstasy în circuitul cluburilor și al evenimentelor din Capitală.
