Atacurile actualei administrații americane împotriva țărilor europene din NATO zdruncină din temelii Alianța Nord-Atlantică, iar în prezent sunt vehiculate trei scenarii în care Washingtonul se îndepărtează de această construcție de securitate, scrie Agerpres, care citează o analiză AFP.
Schimbarea în NATO se va face cu sau fără SUA?
Sub tirul constant al lui Donald Trump și al oamenilor săi, membrii europeni resimt agresivitatea SUA ca pe o traumă, spune un diplomat de pe continent, la adăpostul anonimatului.
Înființată acum 75 de ani, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord înțelege că trebuie să se schimbe rapid dar întrebarea care provoacă agitație la sediul NATO din Bruxelles este dacă această schimbare se va face cu sau fără SUA.
Astfel, „Direcția se știe: SUA, în proporție mai mică, iar Europa, cu o contribuție mai mare”, rezumă alt diplomat care, la rândul său, insistă să rămână anonim.
Multe alte necunoscute rămân în suspensie
În două luni, Donald Trump a atacat în mod repetat doi membri de bază din NATO: Canada, pe care a spus că vrea să o transforme în al 51-lea stat american, și Danemarca, de la care revendică Groenlanda.
Numeroși responsabili americani, între care vicepreședintele J.D Vance, și-au exprimat disprețul față de europeni, pe care îi consideră niște „profitori” ce nu-și plătesc datoriile într-o structură militară dominată de SUA încă de la înființare.
Tabloul de ansamblu, pentru membrii de pe bătrânul continent, este că din 20 ianuarie, când Donald Trump a revenit la Casa Albă, fiecare zi aduce o nouă lovitură împotriva fundamentelor Alianței.
Trei scenarii cu mai puțină implicare SUA în NATO
În opinia lui Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, în prezent cercetător pe lângă ECFR (European Council on Foreign Relations/Consiliul European pentru Relații Externe), sunt posibile trei scenarii.
Unul este al tranziției ordonate: americanii se dezangajează, dar în mod ordonat, în urma unor negocieri care să le dea timp europenilor să se pregătească. „Această variantă permite să se evite incertitudinea”, subliniază Grand.
Al doilea scenariu este cel al unei tranziții „haotice”: SUA rămân membru al NATO, inclusiv pentru descurajarea nucleară, dar se dezangajează din forțele convenționale, după cum a dat de înțeles secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.
În acest caz, retragerea se face în regim de criză, cu amenințări și anunțuri haotice. „Este scenariul aproape dominant la ora actuală”, apreciază analistul citat.
În fine, al treilea este scenariul de coșmar pentru numeroși aliați europeni, în special în Europa Centrală și de Est: retragerea „de fapt sau de drept”. Aceasta nu ar fi neapărat o retragere declarată formal, ci o situație în care Statele Unite „își pierd interesul” pentru apărarea continentului european.
Trump i-a somat pe europeni să aloce 5% din PIB, fiecare, pentru Apărare
Preşedintele Donald Trump, care amenință de multă vreme că SUA nu vor apăra țările considerate „rău-platnice” din Europa, le cere europenilor şi canadienilor să aloce cel puțin 5% din Produsul Intern Brut național pentru apărare.
Pentru unele țări, precum Italia sau Spania, care angajează sub 2% din PIB-ul lor în acest scop, acesta este un prag foarte ridicat. Însă toți membrii sunt conștienți de necesitatea creșterii cheltuielilor și așteaptă un anunț corespunzător la summitul NATO din iunie, de la Haga.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a invocat în fața aliaților un procentaj între 3,5 şi 3,7%.
„Va fi dificil, dar este o chestiune de priorități în cheltuielile naționale”, recunoaște o sursă diplomatică.
Chiar și cu o astfel de țintă asumată, nu e clar dacă acest nivel, sub cel de 5% cerut de liderul de la Washington, va fi suficient pentru a-l mulțumi pe Trump.
Europenii se gândesc la o alianță fără SUA
Până atunci, mai multe voci de la Bruxelles şi din alte capitale europene examinează perspectiva unei alianțe militare „post-SUA”.
În afirmaţiile sale, „Am știut întotdeauna că va veni momentul când America se va retrage (…), iar Europa va trebui să facă mai mult”, spune Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO, în prezent expert al think tank-ului londonez Chatam House.
Calendarul este foarte strâns. Europenii au la dispoziție cinci ani pentru a recrea o forță de descurajare în fața amenințării ruse, crede Camille Grand.
Cei cinci ani se bazează pe evaluarea mai multor servicii de informații, care au estimat că Rusia va avea nevoie de acest interval ca să-și refacă armata şi să fie în măsură să amenințe o țară NATO, explică specialistul.
În opinia acestui expert francez, membrii europeni ai NATO sunt capabili să coaguleze o alianță fără aportul Washingtonului, chiar dacă vor fi necesare investiții substanțiale pentru a compensa contribuția americană în materie de informații, sateliți și logistică.
„Nu există niciun motiv pentru care 500 de milioane de europeni să nu fie capabili să descurajeze 140 de milioane de ruși”, conchide Camille Grand.
Sursa – www.antena3.ro
