Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Sănătate

Cum afli dacă ai risc de ateroscleroză și ce poți face ca să îl reduci

Delia Matei ·
Un medic măsoară tensiunea unei paciente cu manșeta pusă pe braț
Foto: Epic_Horizon / Magnific

Ca să afli dacă ai risc de ateroscleroză, începe cu medicul de familie: istoricul bolilor, tensiunea, fumatul și analizele se judecă împreună. O singură valoare a colesterolului nu arată dacă ai depuneri în artere și nu decide singură dacă ai nevoie de tratament.

Ateroscleroza înseamnă acumularea de grăsimi în pereții arterelor. Ea poate evolua fără simptome, iar riscul de infarct sau accident vascular cerebral poate fi evaluat înainte să apară o urgență.

Ce îți crește riscul

Pe lângă colesterol, contează tensiunea mare, fumatul, diabetul, greutatea în exces și lipsa mișcării. Medicul ține seama și de vârstă, de bolile de inimă apărute devreme în familie și de afecțiuni precum boala de rinichi sau inflamația de lungă durată. Stresul, apneea de somn și unele probleme apărute în timpul sarcinii pot schimba și ele evaluarea.

Fumatul, alimentația, mișcarea, tensiunea și diabetul pot fi abordate. Vârsta și istoricul familiei nu pot fi schimbate, dar ajută la alegerea urmăririi potrivite.

Ce pregătești pentru consult

Este util să ai la îndemână analizele mai vechi și lista medicamentelor și suplimentelor pe care le iei. Spune medicului dacă tu sau rude apropiate ați avut devreme un infarct ori un accident vascular cerebral.

  1. Discutați despre bolile personale și din familie, fumat, alcool, mișcare și alimentație.
  2. Medicul măsoară tensiunea, greutatea și înălțimea. O tensiune mare se verifică prin măsurători repetate, la cabinet sau acasă, nu printr-o singură citire.
  3. Discutați despre profilul lipidic complet, care arată mai multe grăsimi din sânge, despre glicemie sau HbA1c, care ajută la evaluarea diabetului, și despre funcția rinichilor.
  4. Medicul pune rezultatele împreună și stabilește dacă sunt necesare alte teste, schimbări ale stilului de viață sau tratament.

Dacă intră în discuție un medicament pentru scăderea colesterolului, evaluarea include și analize pentru ficat. Testarea tiroidei poate fi utilă când există simptome care arată o posibilă problemă tiroidiană. Nu există în aceste recomandări un interval unic la care toți adulții fără simptome trebuie să repete evaluarea.

Cum se citește riscul

Pentru adulții aparent sănătoși sub 70 de ani, medicul poate folosi SCORE2; de la 70 de ani, SCORE2-OP. Aceste instrumente estimează riscul de infarct, accident vascular cerebral sau deces dintr-o boală a inimii ori a vaselor în următorii 10 ani. Calculul folosește vârsta, sexul, fumatul, tensiunea și colesterolul non-HDL, o valoare obținută din analizele grăsimilor din sânge. România se află în regiunea europeană cu risc cardiovascular foarte înalt folosită la calcul; asta nu înseamnă că fiecare locuitor are automat un risc individual foarte înalt.

Scorul nu este suficient pentru cine are deja o boală a inimii sau a vaselor, diabet, boală cronică de rinichi ori o formă moștenită de colesterol foarte mare. Nici pragurile adulților nu se aplică copiilor. În aceste situații, medicul alege evaluarea potrivită bolii și vârstei.

Actualizarea europeană din 2025 împarte rezultatul SCORE2 sau SCORE2-OP astfel:

  • Risc scăzut: sub 2% în următorii 10 ani.
  • Risc moderat: de la 2% până la sub 10%.
  • Risc înalt: de la 10% până la sub 20%.
  • Risc foarte înalt: cel puțin 20%.

De exemplu, un rezultat din categoria moderată nu duce singur la aceeași decizie ca un rezultat de cel puțin 20%. La risc moderat, istoricul familiei sau alte probleme de sănătate pot schimba evaluarea. La risc foarte înalt, valoarea colesterolului LDL, adică tipul de colesterol urmărit pentru tratament, devine importantă pentru decizia privind medicamentele. Scorul este o estimare a unui risc viitor, nu un diagnostic de depuneri în artere.

Când ajută alte teste

Ecografia vaselor și tomografia inimii nu sunt necesare automat. Când riscul este moderat sau decizia privind tratamentul este neclară, medicul poate lua în calcul o tomografie care măsoară calciul din arterele inimii ori alte imagini ale vaselor.

O analiză numită Lp(a) poate adăuga informații: peste 50 mg/dL, aproximativ 105 nmol/L, este legată de un risc mai mare. Medicul poate ține seama și de inflamația de lungă durată sau de istoricul familial. Testele suplimentare se aleg dacă pot schimba evaluarea sau tratamentul, nu ca pachet obligatoriu pentru toată lumea.

Ce poți schimba acasă

Renunțarea la fumat, mișcarea și alimentația sănătoasă reduc riscul bolilor inimii și vaselor. Organizația Mondială a Sănătății le recomandă adulților să facă săptămânal între 150 și 300 de minute de mișcare moderată sau între 75 și 150 de minute de mișcare intensă. Le recomandă și exerciții de forță în minimum două zile. Cei care au boli cronice și femeile gravide trebuie să respecte limitele de efort stabilite împreună cu medicul.

La masă, ajută legumele, fructele, fasolea, lintea și cerealele integrale, precum și înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate. Pentru adulți, OMS recomandă cel puțin 400 g de fructe și legume și sub 5 g de sare pe zi. Controlul tensiunii și al diabetului face parte din reducerea riscului, nu doar scăderea colesterolului.

Când discuți despre tratament

Decizia privind medicamentele depinde de riscul total, colesterolul LDL, bolile existente și schimbările făcute în stilul de viață. Pentru prevenirea unui prim infarct sau accident vascular cerebral, ghidul european recomandă tratament după îmbunătățirea stilului de viață la risc foarte înalt cu LDL de cel puțin 1,8 mmol/L sau la risc înalt cu LDL de cel puțin 2,6 mmol/L. La risc foarte înalt, tratamentul poate fi luat în considerare și de la LDL de 1,4 mmol/L, iar la risc înalt de la 1,8 mmol/L, în funcție de situația persoanei. Acestea sunt praguri pentru discuția despre începerea tratamentului, nu ținte pe care fiecare om trebuie să le atingă singur.

Statinele sunt prima opțiune de medicament din ghidul european. Pentru valori neobișnuit de mari, ghidul britanic NICE recomandă evaluare de specialitate: colesterol total peste 9,0 mmol/L sau colesterol non-HDL peste 7,5 mmol/L. Tot acolo, trigliceridele peste 20 mmol/L, dacă nu sunt explicate de alcool ori de un diabet insuficient controlat, cer evaluare urgentă; între 10 și 20 mmol/L, analiza se repetă pe nemâncate după cel puțin 5 zile, dar în cel mult două săptămâni, și se caută cauza. Acestea sunt recomandări clinice britanice, nu termene administrative din România.

După începerea sau schimbarea unui tratament, NICE recomandă verificarea grăsimilor din sânge și a analizelor ficatului după 2-3 luni, apoi verificarea ficatului la 12 luni și revizuirea anuală a tratamentului. Medicul stabilește ținta LDL și urmărirea potrivite fiecărei persoane.

Întrebări frecvente

Ce fac dacă tensiunea este mare acasă?

O valoare de cel puțin 135/85 mmHg măsurată acasă este un prag orientativ folosit de serviciul britanic NHS. Notează valorile și discută-le cu medicul: diagnosticul se bazează pe măsurători repetate sau pe monitorizare, nu pe o singură citire.

Pot lua suplimente în locul unei statine?

Vitaminele și suplimentele fără eficacitate și siguranță dovedite nu sunt recomandate pentru scăderea LDL sau a riscului legat de depunerile din artere. Un tratament prescris nu trebuie înlocuit fără discuție cu medicul.

Ce fac dacă statina îmi dă dureri musculare?

Nu schimba singur doza și nu opri medicamentul fără să vorbești cu medicul. Unele medicamente, suplimente și grapefruitul pot interacționa cu statinele; durerile musculare severe, slăbiciunea marcată sau urina închisă la culoare cer contact medical rapid.

Ce se schimbă în sarcină sau alăptare?

Dacă ești gravidă, alăptezi sau plănuiești o sarcină, discută tratamentul cu medicul înainte de orice schimbare. Recomandarea generală din MedlinePlus este să nu fie luate statine în sarcină sau alăptare; un risc foarte mare cere o decizie individuală la specialist.

Când sun la 112?

Sună la 112 pentru durere sau presiune în piept care persistă, dificultăți severe de respirație, o parte a feței căzută brusc, slăbiciune bruscă a unui braț ori vorbire tulburată. Acestea pot fi semne de infarct sau accident vascular cerebral.

Surse verificate la 21 noiembrie 2026: ghidurile Societății Europene de Cardiologie și ale Societății Europene de Ateroscleroză din 2021 și 2025; HeartScore; Ministerul Sănătății, versiunea română a ghidului european de prevenție; National Institute for Health and Care Excellence, ghidul NG238; Organizația Mondială a Sănătății; National Health Service; MedlinePlus.