Una dintre lecțiile pe care pandemia le-a adus este faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.
Diversitatea societăților în care trăim, viteza cu care lucrurile se schimbă și doza de imprevizibil din jurul nostru creează zi de zi provocări care vor modela viitorul muncii, atât pentru companii, cât și pentru angajați. Astfel că, cât de mult ne vor schimba automatizarea și digitalizarea locurile de muncă în următorii ani, ce aptitudini trebuie să avem pentru a ține pasul cu o lume a muncii în continuă schimbare sau cât de flexibili și sustenabili trebuie să fie angajatorii pentru a atrage cei mai buni oameni, acestea sunt numai câteva subiecte analizate de compania Future Station în raportul “Trends Shaping the Future of Work” / „Trenduri care modelează viitorul muncii”, efectuat pentru Confederația Patronală Concordia, în cadrul proiectului WorkTransitionCEE.
Folosind tehnici specifice de strategie prospectivă (EN. Foresight), urmărind trenduri emergente și creând posibile scenarii de viitor, analiza făcută de FutureStation este o incursiune într-un posibil viitor în care inteligența artificială, digitalizarea și robotizarea vor crea noi provocări, dar și oportunități, în care fiecare angajat va fi preocupat de perfecționare și învățare continuă, pentru a rămâne competent în raport cu schimbările tehnologice, iar companiile vor învăța să acorde o atenție sporită nevoilor și emoțiilor oamenilor.
Vă prezentăm cum ar putea arăta viitorul muncii în Europa Centrală și de Est și care sunt cele mai importante tendințe care deja modelează acest parcurs:
1. Abilități digitale avansate și colaborarea cu roboții
Fără nici o îndoială, impactul automatizării, digitalizării și robotizării în procesul muncii va duce la o mai strânsă colaborare între oameni și roboți. Cu cât avansează mai mult tehnologia, cu atât oamenii trebuie să fie instruiți să o folosească. În România, în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, în vreme ce în Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar în Slovacia între 48%-53% (potrivit studiului Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey).
Forumul Economic Mondial apreciază că până în anul 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate. În România au apărut deja asemenea servicii în domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt înlocuite de servicii digitale, în timp ce în Slovenia bancherul digital 3D oferă deja asistență clienților.
În această situație, potrivit aceluiași raport al Forumului Economic Mondial, până în anul 2025 jumătate dintre angajați vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilități în câmpul muncii. În țara noastră, Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat programul de masterat Data Science for Industry and Society, care pregătește studenții pentru joburile viitorului, dându-le posibilitatea obținerii de certificări tehnice foarte căutate pe piața muncii din viitor, cum ar fi Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.
„Înțelegerea dinamicii care ne modelează viitorul înseamnă conștientizarea faptului că trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile posibile, atât ca organizație, cât și ca angajat sau profesionist într-un anumit domeniu. Este ceea ce facem prin analizele noastre de foresight, de strategie prospectivă, iar pentru a ține pasul cu ritmul fulminant al progresului, companiile trebuie nu numai să înțeleagă foarte bine mediul în care activează, ci și care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor. Din punct de vedere al pieței muncii, tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forță de muncă calificată, cu abilități digitale și pregătire în lucrul cu roboții și procesele automatizate și, din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere”, precizează Diana Stafie, fondator FutureStation și specialist în strategie prospectivă.
2. Flexibilitate și diversitate în procesul muncii
Elanul tehnologic și schimbarea paradigmei în procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului în care muncim. De asemenea, pandemia a creat premisele ideale pentru colaborările digitale. 40% dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara țării, iar între 50-70% dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, având între 20 și 39 de ani, în timp ce din Slovacia pleacă fiecare al 10-lea absolvent de facultate (potrivit unui studiu al Băncii Mondiale).
Cum se schimbă astfel percepția despre unde și cum lucrăm?
Sunt semnale că date demografice, cum ar fi vârsta, naționalitatea sau sexul nu vor mai conta în procesul de recrutare, datorită faptului că dispariția granițelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. Mai mult, în condițiile în care procentul populației îmbătrânite este în continuă creștere, iar până în anul 2050 se preconizează că 30% din totalul populației României va avea peste 65 de ani, o piață a muncii diversă și inclusivă va permite în viitor atragerea și retenția în câmpul muncii a seniorilor, companiile putând în acest fel beneficia atât de inventivitatea juniorilor, cât și de vasta experiență a seniorilor.
3. Starea de bine la locul de muncă
Trendurile de acum indică un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG – de guvernanță socială, corporativă și de mediu în cadrul politicilor companiilor, iar angajații sunt tot mai atenți la cum le sunt îndeplinite nevoile la locul de muncă. Sănătatea emoțională și mentală a echipelor este deja o cerință importantă pe piața muncii, iar 1 din 2 români crede că organizațiile au o responsabilitate față de mediu și față de oameni. Potrivit unui sondaj efectuat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresați și temători angajați din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate în țara noastră față de regiune.
4. Economia colaborativă
În plus, structurile ierarhice în cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar în viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii. Fenomenul de gig-economy generează deja pe piața muncii colaborări între companii și specialiști independenți în diferite domenii.
La nivelul Uniunii Europene, din totalul colaborărilor din gig-economy, 14,2% sunt în România, 8,9 în Ungaria și 8,5 în Slovacia (conform JRC Science for policy Report, EC). Flexibilitatea este cea care va atrage în viitor tot mai mulți angajați, în situația în care în prezent 67% dintre angajați preferă munca hibridă, iar 26% dintre aceștia susțin că și-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, potrivit unui studiu BestJobs.
Așadar noile direcții de dezvoltare cu privire la digitalizarea și economia verde și colaborativă încep să șteargă granițe tradiționale în procesul muncii, creând puncte de legătură între muncă și învățare continuă, viață personală și profesională, statutul de angajat și cel de freelancer sau antreprenor. Această situație complexă creează multe oportunități, însă și multe provocări de care atât companiile, cât și anagajții trebuie să fie conștienți și pregătiți să le înglobeze în procesul muncii într-un viitor care se anunță nu foarte îndepărtat.
