Luna Iulie a adus fenomene extreme pe tot continentul european, marcând un nou capitol alarmant în realitatea schimbărilor climatice. Chiar dacă reacția generală la temperaturi record a fost temporară, efectele încălzirii globale au fost vizibile în fiecare colț al Europei.

Din datele recente ale Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice din cadrul Uniunii Europene, luna iulie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global.

RecomandariFacturi de 940 dolari la curent în SUA forțează oamenii să aleagă între mâncare și căldură

Astfel, temperatura medie globală s-a situat cu 0,27°C sub iulie 2023 – cea mai caldă lună înregistrată până acum – și cu 0,23°C sub nivelul din iulie 2024. Chiar și așa, luna trecută a depășit cu 1,25°C media perioadei preindustriale (1850–1900), fiind doar a patra lună din ultimele 25 care nu a trecut de pragul de 1,5°C.

RecomandariAtac masiv cu 243 de drone și rachete. Un bebeluș de o lună, printre victime în Ucraina

În opinia sa, „Seria recordurilor s-a încheiat – deocamdată”, spune Carlo Buontempo, directorul Copernicus.

El avertizează: „Am continuat să vedem efectele unei planete tot mai încălzite prin evenimente precum valurile de căldură extremă și inundațiile din iulie. Dacă nu stabilizăm rapid concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, nu doar că ne vom confrunta cu noi recorduri de temperatură, dar și cu o agravare a acestor efecte – și trebuie să fim pregătiți pentru asta”.

Valuri de căldură istorice în nordul și sudul Europei

RecomandariCum să instalezi o pompă de căldură la distanță de până la 40 de metri între unitatea interioară și cea exterioară și să reduci factura de energie

Chiar dacă iulie nu a doborât recordul global, la nivel european, temperaturile au atins noi limite. A fost a patra cea mai caldă lună iulie din istoria Europei, dar unele regiuni au depășit de departe media.

În Fennoscandia – care include Peninsula Scandinavă, Finlanda, Peninsula Kola și Karelia – abaterile de temperatură au fost cele mai pronunțate. În Norvegia, o stație meteorologică situată în zona Cercului Arctic a înregistrat peste 30°C timp de 13 zile consecutive. „A fost a treia cea mai caldă lună iulie din istoria măsurătorilor”, a transmis Institutul Meteorologic Norvegian, cu o medie cu 2,8°C peste valorile normale. Perioada 12–25 iulie a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Norvegia.

Finlanda a cunoscut cel mai lung val de căldură din istorie, cu trei săptămâni consecutive de 30°C, depășind precedentul record cu 50%. Un climatolog finlandez a descris situația drept „cu adevărat fără precedent”.

În Turcia, pe 25 iulie, s-a atins o temperatură record de 50,5°C la Silopi. Ministerul Mediului a raportat că 132 de stații meteorologice din țară au depășit media sezonieră cu până la 12°C. Nici Spania nu a fost ocolită – acolo, valul de căldură extremă a fost asociat cu 1.060 de decese în doar o lună, o creștere de 57% față de iulie 2024.

Europa sub apă: ploi torențiale și inundații violente

Dacă o parte a continentului s-a sufocat de căldură, alte regiuni s-au confruntat cu ploi extreme și inundații. În Europa Centrală, nordul Franței, sudul Scandinaviei, estul Marii Britanii, nordul Italiei și alte zone, precipitațiile au depășit nivelurile obișnuite.

În sudul Franței și Paris, ploile torențiale au provocat inundații majore. În Italia, regiuni precum Roma și Piemont au fost afectate de alunecări de teren. În Spania, Catalonia și nord-estul țării au fost lovite de ploi intense, iar în apropiere de Barcelona s-au înregistrat 10 centimetri de apă în doar câteva ore.

Pe de altă parte, în zone precum Fennoscandia, Grecia, Balcani și coastele Mării Negre, seceta a devenit o problemă acută. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au amplificat riscul de incendii.

Incendii devastatoare și valuri de căldură marină – efecte în lanț

În sudul Europei, iulie a fost marcat de incendii violente. Spania s-a confruntat cu flăcări în mai multe regiuni, iar în Portugalia au fost raportate peste 3.000 de incendii care au mistuit aproape 11.000 de hectare – de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peninsula Iberică a fost plasată în alertă maximă din cauza riscurilor extreme.

În Grecia și Turcia, mii de hectare de pădure și terenuri agricole au fost distruse de incendii necontrolate. În total, în 2025, flăcările au afectat 353.862 de hectare în Uniunea Europeană – mai mult decât dublul suprafaței arse anul trecut în aceeași perioadă.

În paralel, mările Europei s-au încălzit alarmant. Temperaturile apei în iulie au fost cele mai ridicate din istorie pentru această lună, fiind cu doar 0,12°C sub recordul absolut. Marea Norvegiei, Marea Nordului și o parte din Atlanticul de Nord au înregistrat valori anormale.

Serviciul meteorologic britanic a emis o alertă pentru „val de căldură marin semnificativ” în sudul țării, cu temperaturi similare celor înregistrate de obicei în august. În Algarve, sudul Portugaliei, temperaturile la suprafața apei au urcat până la 25,1°C – cu mult peste media ultimilor 20 de ani.

Pe fundalul acestor evenimente extreme, se ridică o întrebare crucială: cum vor reacționa autoritățile la aceste provocări climatice? Schimbările climatice nu mai sunt o problemă îndepărtată; ele se desfășoară acum în timp real și afectează milioane de vieți pe întreg continentul. Fie că este vorba despre politici mai stricte de mediu, acțiuni urgente în fața incendiilor sau implementarea unor strategii de adaptare la schimbările climatice, fiecare pas contează.

Chiar dacă multe dintre efectele acestor fenomene sunt ireversibile, există măsuri care pot fi luate pentru a preveni deteriorarea suplimentară a mediului. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon, promovarea energiilor regenerabile și specializarea în tehnici de conservare a apei sunt doar câteva exemple.

Cum răspund autoritățile, un pas necesar în gestionarea crizei climatice?

În fața acestor provocări imense, autoritățile din diferite state europene au început să ia măsuri, dar este clar că trebuie să intensifice eforturile. Comisia Europeană a anunțat recent un set de măsuri ambițioase menite să diminueze efectele schimbărilor climatice, între care se numără tranziția rapidă către surse de energie regenerabilă și reducerea deșeurilor plastice.

De asemenea, fonduri considerabile vor fi alocate pentru ajutoarele destinate investigațiilor în domeniul energiei verzi și al infrastructurii durabile.

În plus, colaborarea internațională este esențială pentru a combate aceste probleme. Statele membre trebuie să colaboreze nu doar în cadrul Uniunii Europene, dar și la nivel global, pentru a împărtăși bunele practici și pentru a creea un front unit în fața acestui fenomen devastator.

Noile politici adoptate vor trebui să vizeze rămânerea la curent cu cercetările științifice și cu progresele tehnologice care pot contribui la combaterea schimbărilor climatice. Aceasta va implica o colaborare strânsă între guverne, societatea civilă și sectorul privat, pentru a dezvolta soluții inovatoare.

În viitor, numai printr-o acțiune concertată și printr-o conștientizare crescută a problemei schimbărilor climatice pot fi găsite soluții eficiente pentru a proteja planeta și viețile oamenilor care depind de ea.

Sursa: financiarul.ro