Cum se plătește concediul medical în 2026. Prima zi neplătită și pragurile de 55%, 65% și 75% pentru boala obișnuită

Salariații aflați în concediu medical pentru boală obișnuită primesc în 2026 o indemnizație calculată după durata întregului episod, iar prima zi lucrătoare este, de regulă, neplătită. Suma încasată depinde și de veniturile anterioare, de zilele lucrătoare acoperite de certificat și de reținerile fiscale.
Certificatul eliberat de medic justifică absența temporară de la serviciu, potrivit digigov.ro. Pentru plata indemnizației trebuie îndeplinite condițiile de asigurare și respectat termenul de predare către angajator. Regulile generale sunt stabilite prin OUG 158/2005.
Certificatul se obține după consultație și se depune până pe 5
Pentru un salariat, procedura presupune următorii pași:
Obținerea adeverinței de la angajator. Documentul atestă asigurarea pentru concedii și indemnizații și consemnează zilele de concediu medical din precedentele 12 sau 24 de luni, în funcție de situație. Sunt prevăzute excepții de la prezentarea adeverinței pentru urgențe medico-chirurgicale și boli infectocontagioase din grupa A.
Consultația la medicul de familie ori la specialist. Medicul constată incapacitatea de muncă și stabilește perioada concediului; în mod obișnuit, certificatul este emis în ziua consultației.
Transmiterea certificatului către angajator. Limita este ziua de 5 din luna următoare celei pentru care s-a acordat concediul. Documentul trebuie completat integral și corect.
Respectarea planului de urmărire stabilit de medic și prezentarea la reevaluări, atunci când situația medicală le impune.
Angajatorul trebuie să accepte și să înregistreze certificatul transmis în termen, dacă documentul și acordarea concediului respectă condițiile legale. Pe durata concediului medical acordat legal, contractul de muncă se suspendă de drept.
Pentru prelungire sunt necesare adeverința de salariat cu zilele de concediu medical din ultimele 12 luni, copia certificatului inițial și biletul de trimitere de la medicul de familie.
În cazul imposibilității prezentării la consultație, un certificat inițial poate fi emis cu retroactivitate de 24 de ore. Eliberarea la o dată ulterioară este permisă și în situații precum maternitatea, internarea, aplicarea ori îndepărtarea gipsului, îmbolnăvirea în străinătate și carantina.
Dreptul la indemnizație cere, de regulă, șase luni de asigurare
Condiția obișnuită este acumularea a șase luni de asigurare în intervalul de 12 luni anterior lunii certificatului inițial. Pot beneficia salariații cu normă întreagă sau parțială, persoanele cu venituri asimilate salariilor și beneficiarii indemnizației de șomaj, în condițiile aplicabile fiecărei categorii.
Persoanele care lucrează independent pot obține acest drept prin asigurarea pentru concedii și indemnizații și plata contribuției corespunzătoare. Pentru cei fără contract de muncă, baza aferentă contractului de asigurare are plafonul de trei salarii minime.
La stagiu se pot adăuga concediile medicale anterioare, perioadele cu pensie de invaliditate și cele în care s-a primit indemnizația pentru creșterea copilului. Contează și studiile universitare la zi, pe durata normală, dacă au fost absolvite cu diplomă în prima sesiune. Aceste perioade asimilate sunt luate în calcul numai dacă nu se suprapun unui stagiu de asigurare.
Stagiul minim nu este cerut pentru urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, cancer, sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA), boli infectocontagioase din grupa A, anumite arsuri, boli care impun izolarea, carantină și risc maternal.
În celelalte situații, persoana fără stagiul necesar poate primi de la medic o adeverință pentru justificarea absenței, fără drept la indemnizație.
Procentul se stabilește după toate zilele episodului
Grila aplicabilă bolii obișnuite, introdusă din august 2025, folosește zilele calendaristice ale episodului. Plata se face însă pentru zilele lucrătoare. Accidentele petrecute în afara muncii urmează același regim.
Procentele și principalele limite de durată diferă după motivul concediului:
Boală obișnuită: 55% pentru maximum 7 zile calendaristice, 65% pentru 8-14 zile și 75% de la 15 zile, potrivit aplicării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Durata obișnuită maximă este de 183 de zile într-un an calculat de la îmbolnăvire. Din ziua 91 este necesar avizul medicului expert; peste limita inițială se pot acorda încă maximum 90 de zile.
Afecțiuni cardiovasculare cuprinse în lista CNAS: 75% din bază, cu o durată de până la un an în intervalul ultimilor doi ani.
Urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, SIDA, cancer și boli din grupa A: 100%. Pentru tuberculoză, concediul acoperă tratamentul până la vindecare. În cazul SIDA și al neoplaziilor, durata poate ajunge la un an și șase luni în ultimii doi ani, în funcție de stadiul bolii.
Maternitate: 85%, pentru 126 de zile calendaristice. Repartizarea obișnuită este de 63 de zile înaintea nașterii și tot atâtea după; perioadele se pot compensa la recomandarea medicului, cu minimum 42 de zile după naștere.
Îngrijirea copilului bolnav: 85%, în mod obișnuit pentru maximum 45 de zile anual pentru fiecare copil. Dreptul privește copiii de până la 12 ani; limita ajunge la 18 ani pentru afecțiuni intercurente ale copiilor cu handicap și pentru afecțiunile grave prevăzute în norme.
Îngrijirea unui pacient oncologic: 85%, pentru cel mult 45 de zile într-un an pentru fiecare pacient.
Risc maternal: 75%, fără stagiu minim, pentru cel mult 120 de zile calendaristice.
Pentru pragul de 15 zile, articolul 17 din OUG nr. 158/2005 folosește formularea referitoare la perioade care depășesc 15 zile. CNAS aplică însă procentul de 75% inclusiv episodului de exact 15 zile.
Certificatele de continuare pentru aceeași boală se adaugă celui inițial. Procentul rezultat este folosit pentru întregul episod, inclusiv pentru zilele deja plătite la un prag inferior. Concediile între care există o pauză sunt episoade distincte.
Normele dau exemplul unui certificat de patru zile la sfârșit de lună, urmat de o continuare de 14 zile în luna următoare. Totalul de 18 zile impune procentul de 75%, inclusiv pentru cele patru zile calculate inițial cu 55%. Din 1 iulie 2026, diferența rezultată din recalculare intră în venitul lunii în care aceasta este efectuată.
Prima zi se scade o singură dată, cu excepții din iunie
Regula temporară din OUG nr. 91/2025 privește certificatele emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027. Se elimină de la plată prima zi lucrătoare a episodului, fără o nouă scădere la fiecare certificat de continuare. Ziua respectivă rămâne stagiu de asigurare.
Pentru concediile acordate începând cu 1 iunie 2026, Legea nr. 64/2026 introduce plata din prima zi la maternitate, risc maternal și îngrijirea pacientului oncologic. Aceeași excepție se aplică certificatelor pentru spitalizare și bolnavilor incluși în programe naționale de sănătate.
Până la introducerea noilor formulare, includerea într-un program național de sănătate este indicată de medic prin mențiunea PNS în rubrica de observații a certificatului, cu semnătură și parafă.
În intervalul 1 februarie-31 mai 2026, diminuarea s-a aplicat și maternității. Îngrijirea copilului bolnav nu este scutită prin simplul tip al concediului: plata primei zile depinde de încadrarea în excepția pentru spitalizare sau program național de sănătate.
Calculul pornește de la veniturile celor șase luni anterioare
Pentru indemnizație se însumează veniturile brute din cele șase luni care preced luna certificatului inițial, cu plafonarea fiecărei luni. Împărțirea la numărul zilelor lucrate în aceeași perioadă dă media zilnică. Certificatele de continuare păstrează baza inițială.
Indemnizația brută rezultă prin înmulțirea mediei zilnice cu procentul aferent concediului și cu numărul zilelor lucrătoare plătite. Pentru salariații în ture se folosesc zilele lucrătoare ale propriului program, nu automat calendarul de luni până vineri.
La calculul mediei pe zi se folosesc două zecimale, fără a rotunji rezultatul. În exemplul din norme, împărțirea sumei de 2.500 de lei la 21 de zile dă 119,04 lei, deși calculul are și alte zecimale. Abia indemnizația se rotunjește la leu.
Pentru fiecare lună, veniturile luate în calcul nu pot depăși echivalentul a 12 salarii minime brute. Se folosește salariul minim în vigoare în luna respectivă: 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 până la 30 iunie 2026 și 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.
Pentru un certificat inițial din octombrie 2026, plafonul este astfel de 48.600 de lei pentru fiecare lună din aprilie-iunie și de 51.900 de lei pentru fiecare lună din iulie-septembrie. Un venit peste aceste limite nu majorează indemnizația.
În exemplul de mai sus, 2.374,01 lei reprezintă limita mediei pe zi. Dacă episodul durează o lună cu 22 de zile lucrătoare, dintre care prima nu se plătește, indemnizația brută poate atinge 37.391 de lei la cota de 75%.
La un salariu de 6.000 de lei, exemplul de șapte zile aduce 365 de lei net
Calculul orientativ privește un angajat care a avut în fiecare dintre cele șase luni anterioare un salariu brut de 6.000 de lei și a lucrat toate zilele lucrătoare. Certificatul inițial este emis în octombrie 2026, pentru șapte zile calendaristice de boală obișnuită, dintre care cinci lucrătoare, fără aplicarea unei excepții la prima zi.
Venitul cumulat în aprilie-septembrie este de 36.000 de lei. Cele 127 de zile lucrătoare ale perioadei dau o medie zilnică de 283,46 lei. Aplicarea procentului de 55% pentru patru zile plătite produce 623,61 lei, adică 624 de lei brut după rotunjire.
Din această indemnizație se scad 156 de lei contribuție de asigurări sociale (CAS), 62 de lei contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) și 41 de lei impozit. Rămân 365 de lei net, fără deducere personală.
La același venit anterior, un episod de opt zile calendaristice, dintre care șase lucrătoare, trece integral la procentul de 65%. Cu prima zi neplătită, rezultatul este de 921 de lei brut și 539 de lei net.
Un episod de 30 de zile, care include 22 de zile lucrătoare, se calculează la 75% și aduce 4.465 de lei brut, respectiv 2.612 lei net. Dacă certificatul de șapte zile din primul exemplu ar fi pentru spitalizare, plata ar include prima zi și ar ajunge la 780 de lei brut.
În cazul maternității, calculul pentru un salariu brut lunar identic și pentru 21 de zile lucrătoare într-o lună arată o indemnizație de 5.060 de lei brut, din care rămân 3.795 de lei net.
Reținerile fiscale depind de tipul concediului
Codul fiscal prevede CAS de 25% pentru toate indemnizațiile acordate în baza OUG nr. 158/2005. CASS de 10%, introdusă pentru anumite indemnizații în 2024, se reține numai la codul 01, boală obișnuită, codul 07, carantină, și codul 10, reducerea timpului de muncă.
Impozitul de 10% se aplică după scăderea contribuțiilor. Sunt neimpozabile indemnizațiile pentru maternitate, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav și îngrijirea pacientului oncologic; din acestea se reține doar CAS.
La o indemnizație brută de 1.000 de lei pentru boală obișnuită, reținerile sunt de 250 de lei CAS, 100 de lei CASS și 65 de lei impozit. Plata netă este de 585 de lei, adică aproximativ 58,5% din brut în calculul fără deducere personală.
Pentru afecțiunile cardiovasculare, urgențe, tuberculoză, SIDA, cancer și boli din grupa A, același brut presupune 250 de lei CAS și 75 de lei impozit, cu un net de 675 de lei. La maternitate, risc maternal și îngrijirea copilului sau pacientului oncologic, din aceeași sumă rămân 750 de lei.
Deducerea personală se stabilește asupra întregului venit lunar, care include salariul și indemnizația. Pentru salariatul care are dreptul la deducere, impozitul poate fi mai mic decât în exemple.
Angajatorul achită indemnizația și recuperează partea fondului
Salariatul primește indemnizația de la angajator cel târziu la plata salariului aferent lunii respective. Pentru certificatele cu prima zi neplătită, firma suportă zilele 2-6 de incapacitate, iar din ziua a șaptea finanțarea revine Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
La certificatele exceptate de la diminuare și la cele emise înainte de 1 februarie 2026, angajatorului îi revin zilele 1-5. Firma avansează și partea suportată de fond, pe care o recuperează ulterior de la casa de asigurări.
Finanțarea indemnizațiilor pentru maternitate, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav și îngrijirea pacientului oncologic provine integral din FNUASS. Această regulă privind bugetul plătitor nu înlătură condițiile privind ziua neplătită.
Tichetele de masă se acordă pentru zilele efectiv lucrate. Într-o lună cu perioade de muncă și concediu medical, numărul tichetelor urmează zilele lucrate, nu întreaga lună.
Medicul de familie poate acorda cel mult șapte zile pe episod
Pentru boala obișnuită, medicul de familie acordă maximum șapte zile într-un episod, în minimum două etape; prima etapă nu poate depăși patru zile. Limita anuală acordată de acesta este de 28 de zile.
Prelungirea revine specialistului, prin certificate de maximum 30 sau 31 de zile. În ambulatoriu, prima etapă acordată de specialist poate avea cel mult 15 zile.
La o urgență care nu presupune internare, medicul care a asistat cazul poate acorda până la cinci zile cu codul de urgență 06. Continuarea se eliberează pe alt cod.
La externare, perioada acordată este de una până la șapte zile. Cu aprobarea medicului-șef de secție, aceasta poate ajunge la 21 de zile.
Pentru îngrijirea copilului bolnav, unul dintre părinți poate solicita concediul dacă îndeplinește condițiile. În cazul bolilor infectocontagioase, al imobilizării în gips sau al intervențiilor chirurgicale, durata poate fi extinsă până la 90 de zile, la recomandarea specialistului. Pentru afecțiunile grave incluse în lista legală, durata este stabilită după evoluția bolii, fără necesitatea unui certificat de handicap.
Riscul maternal privește salariatele însărcinate, cele care au născut recent ori alăptează, atunci când activitatea profesională le expune unor riscuri. Medicul de familie sau specialistul obstetrică-ginecologie îl acordă cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de până la 30-31 de zile. Nu se suprapune altui concediu reglementat de OUG nr. 158/2005.
Accidentul de muncă are reguli distincte de plată
Legea nr. 346/2002 reglementează accidentele de muncă și bolile profesionale. Indemnizația obișnuită este de 80% din media veniturilor salariale brute din cele șase luni anterioare; pentru urgențele medico-chirurgicale, procentul este de 100%.
Baza folosește veniturile salariale de la angajatorul respectiv, fără veniturile obținute de la alți angajatori. Nu se aplică plafonul de 12 salarii minime din regimul general.
Prima zi este plătită, iar indemnizația nu este supusă CASS. Firma suportă primele trei zile; din ziua a patra, finanțarea provine din asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, în bugetul asigurărilor sociale de stat.
Durata poate ajunge la 180 de zile pe an, cu posibilitatea unei prelungiri de 90 de zile, cu avizul expertului.
Calculul exact folosește veniturile și programul real
Exemplele cu salariu constant nu acoperă lunile cu venituri diferite, angajarea recentă sau concediul fără plată. În aceste situații se modifică datele folosite pentru media zilnică.
O estimare care folosește automat cele șase luni anterioare lunii curente nu este potrivită pentru un episod început mai devreme. De asemenea, situațiile cu mai mulți angajatori, șomajul și asigurarea voluntară necesită aplicarea regulilor proprii.
Carantina, izolarea, reducerea programului și trecerea temporară la altă muncă nu se calculează prin simpla alegere a unuia dintre procentele bolii obișnuite. Pentru reducerea cu un sfert a programului, indemnizația acoperă diferența de venit, în limita a 25% din bază, pentru maximum 90 de zile în ultimele 12 luni. Și la trecerea temporară în altă muncă, diferența acoperită este limitată la 25% din bază.
Un certificat eliberat nelegal poate duce la recuperarea banilor
CNAS și casele de asigurări au atribuții de control asupra legalității și temeiniciei certificatelor medicale. Dacă verificarea stabilește că documentul a fost emis fără respectarea condițiilor legale, asiguratul nu beneficiază de indemnizație pentru perioada respectivă.
Sumele primite necuvenit pot fi recuperate, în condițiile legii.






