Dan Armeanu: A.S.F. este în plin proces de elaborare a normelor de aplicare a legii privind pensiile ocupaționale
Dan Armeanu, Vicepreședintele ASF pentru Sectorul Sistemului de Pensii Private, a afirmat:
„În ultimele decenii, diversificarea surselor de venit pentru pensionare a devenit un subiect de mare interes, în special după introducerea fondurilor de pensii private, cum ar fi pilonul II și pilonul III. Este esențial să revizuim acest subiect, având în vedere cadrul legislativ care reglementează fondurile de pensii ocupaționale, ce adaugă o nouă dimensiune sistemului de pensii private. Pe lângă crearea legislației secundare, ASF a propus stimulente fiscale pentru angajatorii care doresc să înființeze un fond de pensii ocupaționale.
Având în vedere schimbările demografice, cum ar fi creșterea speranței de viață și scăderea natalității, sistemul de pensii de stat va fi supus unor presiuni considerabile pentru a asigura un trai decent. Soluția adoptată la nivel global pentru a reduce dependența de pensia de stat a fost promovarea pensiilor private, care completează venitul din pensia de stat. Fondurile de pensii private, atât cele obligatorii, cât și cele facultative, vor oferi un venit suplimentar, contribuind astfel la micșorarea diferenței dintre salariu și pensie.
Prioritatea – Creșterea pensiilor facultative și ocupaționale
Dezvoltarea pensiilor facultative, atât personale (pilon III), cât și ocupaționale (pilon IV), poate fi realizată prin schimbarea comportamentului de economisire și redirecționarea unei părți din economiile acumulate în depozitele bancare către aceste fonduri. Astfel, economiile pe termen scurt pot fi transformate în economii pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. În plus, având în vedere raportul favorabil dintre depozite și credite, economiile „înghețate” în sectorul bancar pot fi utilizate de fondurile de pensii, având un impact pozitiv asupra economiei. Această abordare va asigura o dezvoltare sustenabilă la nivel macroeconomic și va oferi securitate financiară individuală la pensie.
Particularitățile fondurilor de pensii ocupaționale
Spre deosebire de fondurile de pensii pilon II și III, fondurile de pensii ocupaționale (pilon IV) implică angajatorul ca inițiator al schemei de pensii pentru angajați, care contribuie la un fond de pensii ocupaționale. Aceste fonduri oferă flexibilitate în ceea ce privește tipul schemei, fie că este vorba de contribuții definite sau cu garanții, precum și în stabilirea cuantumului contribuțiilor, care poate varia în funcție de vechime, funcție și salariu. Angajații pot contribui, de asemenea, la același fond, cu un maxim de 1/3 din salariul brut, ceea ce le va crește valoarea activului personal și, implicit, pensia viitoare. Participanții la un fond au opțiunea de a transfera activele personale la un alt fond în cazul schimbării locului de muncă sau de a le păstra la mai multe fonduri, care se vor cumula la momentul pensionării.
Întreprinderile mici și mijlocii, pentru care înființarea unui fond de pensii nu este rentabilă din punct de vedere al costurilor, pot contribui la un fond de pensii ocupaționale existent, acceptând condițiile schemei respective.
O nouă dinamică în relația angajator-angajat
Implementarea pensiilor ocupaționale va spori atractivitatea angajatorului și va întări relația cu angajații, contribuția la fond având un rol important în retenția acestora. Angajatorii pot aplica clauza de vesting, amânând cu până la 3 ani dobândirea dreptului de proprietate asupra activului acumulat de angajat. Avantajele pentru angajatori includ stabilitatea personalului și costuri reduse pentru recrutare și formare. De asemenea, diferențierea contribuțiilor plătite de angajator poate motiva angajații să crească productivitatea, asigurând astfel resursele necesare pentru contribuțiile la fondul de pensii ocupaționale.
Impactul fondurilor de pensii private asupra economiei
Beneficiile fondurilor de pensii private se extind dincolo de relația de muncă, având un impact semnificativ asupra economiei. Aceste fonduri reprezintă o sursă de finanțare pe termen lung pentru companii, transformând contribuțiile în investiții. Impactul economic al fondurilor de pensii nu poate fi ignorat, având în vedere că activele investite în economia reală se ridică la aproximativ 3,3 miliarde de euro, susținând astfel o creștere economică sustenabilă. Aceasta contribuie la convergența cu alte economii din Uniunea Europeană.
De asemenea, o capacitate mai mare de finanțare prin piața de capital încurajează companiile să se listeze, creând un mediu competitiv pe bursă. Cu un cost al capitalului mai scăzut, companiile pot crește profitabilitatea, ceea ce va genera venituri mai mari pentru stat din impozite, care pot fi reinvestite în infrastructura socială. Experiența acumulată de administratorii fondurilor de pensii a dus la diversificarea investițiilor, incluzând valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate, investiții în dezvoltare imobiliară și capital privat, ceea ce lărgește universul investițional.
Portofoliile fondurilor de pensii sunt structurate optim, având un risc echilibrat, cu aproximativ 60% din active investite în titluri de stat, ceea ce limitează volatilitatea în perioade de criză. Fondurile de pensii, ca investitori pe termen lung, contribuie la stabilizarea piețelor financiare, având un efect similar cu un amortizor anticiclic, spre deosebire de fondurile speculative.
În România, activele totale ale fondurilor de pensii private au atins 64,5 miliarde lei în 2019, reprezentând aproximativ 6% din PIB în trimestrul III al aceluiași an. Importanța fondurilor de pensii private, inclusiv cele ocupaționale, este evidențiată prin raportarea valorii activelor la PIB. De exemplu, în 2018, în Danemarca și Olanda, activele fondurilor de pensii private se apropiau de 200% din PIB, în timp ce în Elveția erau de 126%, iar în Islanda de 150%. Aceste date subliniază relevanța acestui sector în economiile respective și capacitatea sa de a mobiliza resurse financiare. În țările cu sisteme de pensii private mai recente, cum ar fi Slovenia (aproximativ 7% din PIB), Slovacia (11%) și Estonia (15%), acest indicator este semnificativ mai scăzut, dar se preconizează o creștere în anii următori.
Astfel, un sistem de pensii private bine dezvoltat joacă un rol esențial în politica socială, în evoluția economică, în comportamentul de economisire și în promovarea principiilor de guvernanță corporativă, atrăgând investiții stabile pe termen lung din partea fondurilor de pensii private.”
Sursa: Financiarul.ro.
