Un avertisment dur vine chiar din partea șefului Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care demontează proiecțiile optimiste ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit expertului, România nu are nicio șansă să se încadreze în ținta de deficit negociată la Bruxelles, iar cifrele reale indică o gaură bugetară și mai mare.
„În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, avertizează Consiliul Fiscal.
Cu ce argumente, contestă Dăianu, promisiunile lui Bolojan?
Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că România va încheia anul 2025 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, potrivit angajamentelor asumate la Bruxelles. Însă analiza Consiliului Fiscal arată contrariul. Documentul oficial, emis odată cu prima rectificare bugetară a anului, evidențiază faptul că execuția bugetară este mult sub așteptări, iar cheltuielile statului cresc într-un ritm accelerat.
Rectificarea, o procedură anuală menită să realoce fondurile între instituțiile statului, scoate la iveală un dezechilibru masiv între venituri și cheltuieli, în ciuda noilor taxe introduse.
„Criza bugetară este auto-provocată”
Daniel Dăianu nu s-a ferit să spună direct ceea ce mulți economiști susțin de luni de zile: problema nu vine din exterior, ci din interiorul guvernului.
În opinia sa, „În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente – salarii, pensii, dobânzi”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Mai mult, economistul a explicat că înghețarea salariilor și pensiilor, anunțată pompos la finalul anului trecut, nu a produs efectele dorite.
În explicaţiile sale, „Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor operate în 2024”, arată Dăianu, explicând că cheltuielile sociale continuă să explodeze, în timp ce inflația doar maschează temporar proporțiile reale ale crizei.
Majorările de taxe nu au adus efectul scontat
În ciuda pachetului fiscal introdus de guvernul Bolojan – inclusiv creșterea TVA de la 19% la 21% –, Consiliul Fiscal susține că impactul asupra bugetului este aproape inexistent în 2025.
Concret, „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară abia din luna septembrie”, a subliniat Dăianu.
În viziunea acestuia, adevăratul efect al acestor măsuri se va vedea abia în 2026, când deficitul ar putea coborî spre 6,5% din PIB – dar doar dacă guvernul va menține disciplina financiară.
Nota de plată, pe umerii cetățenilor
Deși Consiliul Fiscal avertizează asupra unei crize bugetare provocate chiar de deciziile guvernului, nota de plată este suportată de populație. Creșterile de taxe, scumpirile și înghețarea beneficiilor sociale se traduc printr-o presiune tot mai mare asupra gospodăriilor.
În timp ce premierul Bolojan susține la Bruxelles că România este pe drumul corect, Daniel Dăianu trage un semnal de alarmă rece și clar:
Practic,„Deficitul de 8,4% e o iluzie. Realitatea este mai dură – și ne va costa scump.”
