De ce este mai cald în centrul oraşului și care sunt soluțiile diminuării temperaturii?

În această perioadă, nu de puține ori ni s-a întâmplat să simțim că în centrul orașului este mult mai cald decât la periferie. Nu este doar o impresie, ci o realitate. Fenomenul poartă numele de insulă de căldură urbană, iar specialiștii spun că aceste diferențe de temperaturi pot ajunge chiar și la 10 grade. Explicația? Centrul orașului reține căldura atât la nivel atmosferic, cât și la nivel de suprafață.

 Orașele sunt deseori mai fierbinți decât suburbiile lor. Fenomenul poartă numele de insulă de căldură urbană. Asfaltul, betonul, acoperișurile negre și clădirile înalte absorb și depozitează căldură.

În contextul insular de căldură urbană, România ar putea trece prin 6 valuri de căldură extremă în următoarele 3 decenii.

RecomandăriRusia a lansat 426 de drone și rachete asupra Ucrainei, lovind centrul orașului Liov

Cele mai recente date despre insulele de căldură înregistrate în România arată o diferență de temperatură cu până la 5 grade Celsius între zonele urbane și cele rurale din Brașov, București și Cluj Napoca.

La Iași, de exemplu, cercetătorii au observat că în centrul orașului, caisul înflorește cu 4 zile mai devreme decât în zonele rurale din apropiere, unde media orelor de îngheț este de 4 ori mai mare decât la oraș.

Din punct de vedere medical, pe termen lung, insula de căldură urbană are efecte negative și asupra organismului uman precum lipsa de concentrare, epuizarea, deshidratarea, tulburări circulatorii, infarct și chiar deces.

Concret, Mădălina Chițu, jurnalist Digi24: O soluție pentru a mai diminua din impactul insulelor de căldură urbane este crearea de spații verzi. plantarea de copaci, dar și de iederă pe fațadele clădirilor din zonele urbane. Știm că plantele au capacitatea de a reduce considerabil temperatura resimțită la nivelul tencuielii.

În aceste vremuri, o practică des întâlnită în orașele supraaglomerate constă în văruirea asfaltului și a acoperișurilor negre. Pavajele reflectorizante sunt și ele o soluție pentru a mai reduce fenomenul de insulă de căldură urbană. Un obiectiv pe termen mai lung este planificarea unei arhitecturi urbane aerisite, prin adaptarea înălțimii clădirilor și a lățimii străzilor la structura fiecărui oraș.

• Felul în care construim influențează foarte mult intensitatea insulei de căldură urbană

De asemenea, diferențele de temperatură nu sunt resimțite doar pe timpul zilei. Pe timp de noapte s-a constatat că în același oraș sunt înregistrate temperaturi cu 5 grade mai puțin la periferie față de centru.

RecomandăriMoartea medicului de la Floreasca scoate la lumină vulnerabilitatea tinerilor medici din spitale. Epuizarea personalului afectează actul medical.

În acest sens, Lorena Axinte, cercetător la Universitatea din Cardiff și doctor în planificare urbană și regională: “Sunt anumite caracteristici pe care orașele noastre le au, care fac ca ele să fie mai calde, atât la nivel atmosferic, cât și la nivel de suprafață. Subiectul este studiat și dezbătut pe larg în lumea oamenilor de știință. Aceste cauze care duc la apariția fenomenului de insule de căldură urbană sunt destul de diverse. Este important să știm că variază foarte mult în funcție de context.

Există câteva aspecte clare care duc la formarea insulelor de căldură urbană. Poate printre cele mai importante este acoperirea și gestionarea terenurilor. Felul în care construim și câtă zonă verde păstrăm în orașe influențează foarte mult intensitatea insulei de căldură urbană. Cu cât avem mai mult asfalt, construcții, clădiri și mai puține zone verzi, copaci și zone cu apă, cu atât albedoul, adică capacitatea de a reflecta radiația solară este mai mică. Atunci, în loc să reflecte radiația solară, clădirile și drumurile absorb și o emit înapoi în atmosferă, de obicei pe timpul nopții.

Pe lângă acest albedou scăzut, faptul că nu există copaci înseamnă și că evapotranspirația este scăzută. Atunci, nu există suficiente elemente care să elimine apă în atmosferă și să ajute să disipeze căldura ambientală”.

 Cum arată în țara noastră insulele de căldură?

Lorena Axinte: „Cel puțin în 3 orașe în România știm că există deja studii: Cluj-Napoca, Brașov și București au fost analizate. În Cluj-Napoca a fost cea mai evidentă diferența, de până la 5 grade în timpul nopții în 2017, între centru și periferie sau zona rurală din județul Cluj. Însă știm că pe măsură ce zonele urbane se extind, crește și suprafața insulei de căldură. Din 2017, de când avem aceste date satelitare, probabil că și insula de căldură s-a extins.

Un alt studiu realizat la Iași a arătat câteva efecte oarecum neașteptate. Pe lângă faptul că numărul de ore de îngheț și stratul de zăpadă sunt mai scăzute în centrul orașului, și anumite plante, precum caisul, înfloresc mai devreme cu până la 4 zile față de zonele rurale din împrejur”.

• Soluții pentru temperarea căldurii din mediul urban

Lorena Axinte: „La îndemână sunt spațiile verzi, plantarea de copaci. Însă aici trebuie să avem destul de mare grijă să echilibrăm copacii cu zonele deschise, pentru ca ventilația să poată să se realizeze suficient, astfel încât zonele umbrite, cu copaci, să nu rețină căldura și să o elimine pe timpul nopții.

De asemenea, schimbarea culorii materialelor pe care le folosim. Există destul de multe orașe în lumea care vopsesc acoperișurile clădirilor municipale în alb, pentru ca albedoul să fie mai crescut și atunci să reflecte radiația solară, însă și aici trebuie ținut cont că felul în care radiația e trimisă înapoi poate afecta pietonii, alte clădiri.

Totodată, Apa este un alt element care poate ajuta. Emisiile pe care le producem, evident că e foarte la îndemână să dăm drumul la aer condiționat, însă reducem temperatura în interiorul casei și emitem căldură în exterior.

În prezent, mai sunt alte mici ajutoare pe care orașele le au la îndemână, de la a informa populația până la a crea mici insule care pot ajuta oamenii să se răcorească pe timpul zilei, fie că este vorba de umbră, fântâni, perdele de apă”.