De ce pierde Metrorex 312 milioane de lei după scumpirea biletului. Ce înseamnă asta pentru călătorii din București

Metrorex a raportat la 31 decembrie 2025 o pierdere de 312,065 milioane de lei, deși în bugetul aprobat pentru anul trecut era prevăzut un rezultat brut pe zero. Compania de stat care operează metroul din București a încheiat anul cu venituri totale de 2,341 miliarde de lei și cheltuieli totale de 2,653 miliarde de lei.
Mai precis, pierderea din 2025 este cu 72,27% mai mare decât cea din 2014, când Metrorex înregistrase un minus de 181 milioane de lei. Cifra de afaceri a ajuns la 1,263 miliarde de lei, dar a reprezentat doar 90,19% din bugetul programat, de 1,401 miliarde de lei.
Miza este dublă pentru București. O parte din pierdere apasă direct pe bugetul public, prin nevoia de subvenții mai mari pentru un serviciu public esențial. Cealaltă parte se poate vedea în timp în investiții amânate, presiune pentru noi scumpiri de tarife sau în capacitatea mai slabă a companiei de a-și susține propriile contracte și modernizări.
Și asta vine după ce prețul unei călătorii simple a crescut la 1 ianuarie 2025 la 5 lei, de la 3 lei, adică un salt de 66,7%. Chiar și cu această majorare, veniturile proprii nu au acoperit diferența dintre ce estimase compania și ce a încasat efectiv.
Numărul de călători a rămas sub buget, iar încasările au lipsit exact unde Metrorex miza cel mai mult
Metrorex a transportat în 2025 un număr de 153.271.405 călători plătitori. Față de ținta din buget, de 176.000.000 de călători, traficul a fost mai mic cu circa 13%.
Diferența s-a văzut imediat în venituri. Încasările din activitatea de transport călători au fost de 352.971,62 mii lei, cu 138.216,38 mii lei sub nivelul estimat de 491.188 mii lei. La scara companiei, veniturile din producția vândută au fost de 390.211,06 mii lei și s-au realizat în proporție de 73,96%.
Potrivit hotnews.ro, veniturile proprii ale Metrorex au urcat totuși la 390,211 milioane de lei în 2025, de la 296,233 milioane de lei în 2024. Creșterea este de aproape 31,7%, dar ea vine în principal din scumpirea biletelor, nu dintr-un volum mai mare de pasageri.
Aici este și primul reper important pentru public: tariful mai mare nu a însemnat și echilibru financiar. Compania a încasat mai mult decât în 2024, dar mult sub cât și-a construit singură bugetul.
„Metrorex SA a înregistrat la data de 31.12.2025 un rezultat financiar reprezentând pierdere în sumă de 312.065.82 mii lei, rezultat obținut ca diferență între veniturile totale realizate în valoare de 2.340.746,44 mii lei și cheltuielile totale realizate în valoare de 2.652.812,26 mii lei. Față de bugetul Metrorex SA aprobat pentru 31.12.2025, în care era prevăzut un rezultat brut pe 0, pierderea înregistrată de companie la data de 31.12.2025 este în sumă de 312.063,82 mii lei în principal ca urmare a nerealizării veniturilor proprii din activitatea de transport călători cu metroul, ținând seama că numărul călătorilor plătitori transportați realizat în anul 2025 a fost de 153.271.405 călători, cu circa 13% mai mic decât cel prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, de 176.000.000 călători, și a înregistrării la poziția bugetară ‘cheltuieli privind ajustările și provizioanele’ a sumei de 260.553,89 mii lei reprezentând ajustări pentru creanțe neîncasate provenite în principal din penalități pentru nerealizarea obligațiilor contractuale în contractul nr. 143/2020 încheiat cu Alstom Transport SA pentru livrare de trenuri de metrou.”, arată documentul Metrorex.
O gaură de peste 260 de milioane de lei vine din creanțe neîncasate legate de contractul cu Alstom
O parte decisivă a pierderii nu vine doar din exploatarea curentă, ci și din ajustările și provizioanele trecute în contabilitate. Metrorex a înregistrat aici 260.553,89 mii lei, sumă care reprezintă creanțe neîncasate provenite în principal din penalități pentru nerealizarea obligațiilor contractuale în contractul nr. 143/2020 cu Alstom Transport SA, pentru livrarea de trenuri de metrou.
Dar datele publicate nu precizează cine răspunde pentru aceste creanțe neîncasate și nici ce măsuri concrete au fost luate pentru recuperarea sumelor. La fel, nu a fost anunțat încă un plan punctual al Ministerului Transporturilor sau al Guvernului pentru reducerea pierderilor în anii următori.
Din structura rezultatului brut reiese că pierderea nu este concentrată într-o singură zonă. Metrorex a avut o pierdere de 203,4 milioane de lei din activitatea de exploatare, adică din operare și administrarea infrastructurii, iar din activitatea de investiții a mai rezultat un minus de 108,6 milioane de lei.
„Metrorex SA a încheiat exercițiul financiar al anului 2025 cu un rezultat brut negativ din activitatea de exploatare reprezentând pierdere în valoare de 23.433,22 mii lei, din care 3.765,13 mii lei profit din activitatea de operare și 207.198,36 mii lei pierdere din activitatea de administrare infrastructură, și cu rezultat brut negativ în valoare de 108.632,60 mii lei din activitatea de investiții, astfel rezultatul brut pe societate este pierdere de 312.065,82 mii lei.”, se arată în documentul companiei.
Subvenția a acoperit mai puțin de jumătate din costul serviciului public
Subvenția alocată pentru transportul de călători cu metroul în 2025 a fost de 873 milioane de lei. Raportat la cheltuielile realizate pentru asigurarea serviciului public social, aceasta a acoperit circa 43,64%.
Acesta este al doilea indicator care contează pentru contribuabili. Când subvenția acoperă sub jumătate din cost, iar veniturile din bilete rămân sub țintă, diferența nu dispare. Ea se mută în pierdere, iar apoi în presiune pe bugetul de stat sau pe planurile de investiții. Pentru mulți angajați din România, care trăiesc cu venituri modeste, insuficiente pentru un trai decent, astfel de pierderi în serviciile publice pot însemna creșterea presiunii pe buzunarele lor.
Iar comparația cu anul anterior arată o scădere accentuată a veniturilor totale. La 31 decembrie 2025, Metrorex avea venituri totale de 2,341 miliarde de lei, cu 26,96% sub 2024. Cheltuielile totale au scăzut și ele, la 2,653 miliarde de lei, față de 3,386 miliarde de lei în 2024. Chiar și așa, reducerea costurilor nu a fost suficientă pentru a împiedica pierderea.
Cheltuielile de personal au trecut de un miliard de lei, cu aproape 98% din bugetul programat consumat
Cheltuielile cu personalul au fost în 2025 de 1,032 miliarde de lei. Din această sumă, 889,402 milioane de lei au reprezentat salarii, împărțite între 518,175 milioane lei salarii de bază și 371,227 milioane lei sporuri, prime și alte bonificații. Alte 49,644 milioane de lei au fost bonusuri, iar 91,804 milioane lei obligații de plată la bugetul consolidat.
Numai că aceste cheltuieli nu au depășit programarea internă. Ele au fost la 97,72% din nivelul bugetat, de 1,056 miliarde de lei, în condițiile în care personalul efectiv a fost de 4.973 salariați, sub nivelul prognozat de 5.003 salariați.
Asta înseamnă că problema majoră indicată de cifrele oficiale nu este o explozie neprevăzută a fondului de salarii, ci combinația dintre venituri sub așteptări, subvenție insuficientă și ajustările mari pentru creanțe neîncasate. Pentru călători, efectul practic este că scumpirea biletelor nu a rezolvat dezechilibrul, iar pentru stat, că presiunea de finanțare rămâne deschisă și în 2026.
„Veniturile din producția vândută în valoare de 390.211,06 mii lei s-au realizat în proporție de 73,96% având în vedere în principal înregistrarea veniturilor din transport călători cu metroul la 12 luni, în cuantum de 352.971,62 mii lei, mai mici cu 138.216,38 mii lei față de cele estimate la 12 luni, în sumă de 491.188 mii lei, ca urmare a realizării unui număr de călători la 12 luni (153.271.405 călători) mai mic decât cel estimat la 12 luni (176.000.000 călători).”, potrivit documentului Metrorex.
La final de 2025, Metrorex a rămas cu o cifră de afaceri de 1,263 miliarde de lei, realizată în proporție de 90,19% față de bugetul programat, și cu o pierdere de 312,065 milioane de lei, deși planul aprobat pentru companie prevedea rezultat zero.







