miercuri, 22 aprilie 2026 ☁️Columbus18°CNoros

Caută în Jurnalul Național

Familie și relații

În România, majoritatea angajaților trăiește cu venituri modeste, insuficiente pentru un trai decent

Delia Matei · 27 august 2025 · Actualizat: 09:27
2148773947

 

Economiştii precizează că în România salariile angajaţilor sunt rușinoase. Această situație arată o realitate îngrijorătoare: majoritatea covârșitoare a angajaților trăiește cu venituri modeste, insuficiente pentru un trai decent și cu implicații directe asupra economiei pe termen lung.

În analiza realizată de Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia, se scoate în evidență faptul că salariile mici domină piața muncii din România, iar efectele acestei distribuții vor afecta atât bugetul de stat, cât și viitoarele pensii.

Dintre ţările UE, în România majoritatea populaţiei trăieşte la case
RecomandariDintre ţările UE, în România majoritatea populaţiei trăieşte la case

Care sunt salariile rușinoase în România?

Analiza a arătat că 36% dintre salariați câștigă sub 2.700 de lei net, adică la nivelul salariului minim sau foarte aproape de acesta. Alte 23% dintre persoane au venituri între 2.700 și 4.100 de lei, ceea ce înseamnă că șase din zece români trăiesc cu sub 4.100 de lei lunar.

La celălalt capăt al scalei salariale, doar 8% dintre angajați depășesc 9.300 de lei net, iar ceea ce ar trebui să fie clasa de mijloc este abia vizibilă. Venituri între 5.000 și 10.000 de lei net, echivalentul a 1.000 – 2.000 de euro, sunt obținute de mai puțin de 20% dintre angajați.

Această realitate evidențiază un dezechilibru major și o polarizare accentuată a veniturilor.

Nicușor Dan avertizează că România trăiește un război informațional
RecomandariNicușor Dan avertizează că România trăiește un război informațional

Există două probleme fundamentale: bugetul și pensiile

Economistul atrage atenția asupra a două vulnerabilități majore.

Prima vizează veniturile statului: „Distribuția actuală a salariilor nu poate aduce venituri suplimentare importante la bugetul de stat, indiferent de modalitatea de taxare”, avertizează Lolea. Baza de impozitare este concentrată în zona veniturilor mici, ceea ce face ca orice modificare fiscală să afecteze direct puterea de cumpărare a populației.

A doua problemă, mai gravă, privește viitorul pensiilor. „Peste 30% dintre angajați riscă să ajungă la pensia minimă, iar 75% vor avea pensii mai mici decât pensia medie”, subliniază specialistul. Astfel, generațiile care astăzi lucrează pentru salarii reduse vor intra la pensie cu venituri insuficiente pentru un trai decent.

Nicușor Dan – romania a ajuns la 78% din media veniturilor UE, priorități clare
RecomandariNicușor Dan – romania a ajuns la 78% din media veniturilor UE, priorități clare

Sunt consecințele unei lipse de măsuri structurale

Analiza confirmă ceea ce românii resimt deja: salariile mici sunt regula, nu excepția. Dacă nu vor fi implementate politici publice eficiente pentru creșterea veniturilor și consolidarea clasei de mijloc, România riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al sărăciei salariale și al pensiilor insuficiente. În lipsa unor reforme curajoase, efectele negative se vor resimți nu doar la nivel individual, ci și la nivelul întregii economii, prin scăderea consumului și a capacității de investiție.

Care sunt reacțiile și perspectivele economiștilor?

În contextul acestei analize, specialiștii din domeniul economic au subliniat că este imperios necesar ca autoritățile competente să elaboreze un plan național care să vizeze creșterea salariilor. De asemenea, este important să se acorde o atenție sporită educației și formării profesionale, pentru a oferi tinerilor angajați oportunități care să le permită să se integreze în piața muncii la un nivel salarial decent.

Unii economiști sugerează că investițiile în tehnologie și inovație sunt cruciale pentru creșterea productivității muncii. Aceasta, la rândul său, ar putea duce la sporirea salariilor, fără a crește în mod disproporționat costurile pentru angajatori. În plus, este necesar să existe o reglementare mai stringentă a pieței muncii, pentru a proteja drepturile lucrătorilor și a asigura salarii corecte.

Impactul crizei economice și al inflației

Nu putem ignora contextul economic mai larg în care se desfășoară aceste analize. Criza economică generată de pandemia de COVID-19 și inflația accentuată din ultima vreme au creat un climat de instabilitate. Multe companii s-au confruntat cu dificultăți financiare, ceea ce a dus la stagnarea sau chiar la scăderea salariilor.

În același timp, inflația a erodat puterea de cumpărare a populației. Chiar și cei care au beneficiat de creșteri salariale nu au simțit o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai, din cauza creșterii prețurilor la bunurile de bază. Economiștii avertizează că, fără măsuri eficiente de control al inflației, povara economică asupra populației va continua să crească, chiar și în cazul în care salariile vor fi ajustate în sus.

Ce pot face angajatorii și autoritățile?

Angajatorii au un rol crucial în abordarea acestei probleme. Aceștia pot contribui la îmbunătățirea veniturilor angajaților prin politici de compensare mai echitabile și prin crearea unui mediu de lucru care să valorifice talentul și competențele individuale.

De asemenea, pot investi în programe de dezvoltare personală care să ajute angajații să își crească abilitățile și, implicit, potențialul de câștig.

Pe de altă parte, autoritățile trebuie să ia măsuri rapide pentru a stabili un cadru fiscal care să sprijine creșterea salariilor. Reducerea poverii fiscale pentru veniturile mici ar putea stimula consumul și, prin urmare, dezvoltarea economică.

De asemenea, introducerea unor stimulente pentru angajatorii care oferă salarii peste medie ar putea fi o soluție viabilă pentru a atrage mai mulți muncitori și a îmbunătăți condițiile de muncă.

Consolidarea colaborării între sectoare

Sprijinul comun între sectorul privat și sectorul public este esențial pentru abordarea provocărilor economice actuale. Colaborarea între guvern, angajatori și sindicate este crucială pentru a crea un cadru favorabil dezvoltării unui climat economic sustenabil, care să asigure nu doar salarii decente, ci și perspective de viitor pentru toți cetățenii.

Fiecare dintre aceste măsuri este interdependentă și necesită angajament și voință politică. Statul trebuie să își revizuiască prioritățile de bugetare pentru a sprijini atât educația, cât și investițiile în infrastructură, care sunt fundamentale pentru creșterea economică pe termen lung.

Economiștii continuă să monitorizeze situația și să propună soluții pentru a ajuta România să depășească aceste provocări. Cu toate acestea, ei subliniază că fără o mobilizare generalizată și o abordare integrată, efectele negative ale stării actuale a salariilor vor continua să se amplifice, având un impact devastator asupra întregii societăți.

Sursa: financiarul.ro