Decizia care imparte Europa în două. negocierile directe cu Rusia

Dezbaterea privind oportunitatea ca Uniunea Europeană să inițieze discuții directe cu Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina continuă să divizeze profund statele membre. Ministrul estonian de Externe a lansat marți un avertisment clar, subliniind că o astfel de deschidere diplomatică ar transforma blocul comunitar într-un simplu mediator neutru.

Dincolo de jocurile de culise, miza reală este arhitectura de securitate a Europei. Dacă Bruxelles-ul acceptă negocierile în termenii dictați de Moscova, acest pas ar echivala cu o relaxare a sancțiunilor și o validare a cerințelor maximaliste ale lui Vladimir Putin. Iar acest scenariu afectează direct și flancul estic al NATO, inclusiv România, care pledează pentru menținerea unei presiuni economice stricte asupra Kremlinului.

Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă din momentul în care Statele Unite au redus asistența financiară și militară pentru Ucraina, relaxând în același timp sancțiunile asupra petrolului rusesc. Pe fondul acestei replieri americane, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut țărilor UE să vorbească pe o singură voce și să desemneze un reprezentant comun pentru a gestiona relația cu Moscova.

RecomandăriDecizia lui Putin care vizează direct Europa. Ce lege a semnat liderul de la Kremlin

Ruptura din interiorul blocului comunitar

Liderii din Franța, Italia, Austria și Belgia au îmbrățișat deschis ideea negocierilor directe. Dar lucrurile stau cu totul altfel la Berlin, Varșovia sau în capitalele nordice și baltice. Aceste state resping ideea și cer concentrarea eforturilor pe sufocarea economiei rusești.

„Știm că Rusia lucrează cu disperare pentru a aduce Europa la negocieri, deoarece Putin are nevoie să câștige timp, iar poziția sa este de a pune Europa într-o poziție neutră ca mediator.” – Margus Tsahkna, ministrul estonian de Externe

Oficialul a explicat că europenii nu sunt mediatori, ci susținători fermi ai Kievului. Mai mult, Euronews a relatat marți că discuțiile diplomatice au scos la iveală deja o listă scurtă de posibili trimiși speciali ai Uniunii. Printre numele grele vehiculate se numără președintele finlandez Alexander Stubb, președintele Consiliului European António Costa, fostul premier italian Mario Draghi și fosta cancelară germană Angela Merkel.

RecomandăriDecizia care poate schimba calculele în Europa. François Hollande vrea un nou mandat de președinte

Poziția României și refuzul armistitiului

Numele mari nu rezolvă însă problema de fond de pe front. să negociezi pacea când atacurile se intensifică? Doar în weekendul precedent, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete împotriva orașelor ucrainene, lovind inclusiv cu o rachetă balistică hipersonică Oreshnik pentru a distruge infrastructura energetică și clădirile rezidențiale.

„Ceea ce trebuie să facem acum, înainte de a vorbi despre orice nume sau trimiși, este să ne facem muncă consecventă în creșterea presiunii în ceea ce privește sancțiunile și în coordonarea acestor sancțiuni ori de câte ori este posibil cu Statele Unite.” – Oana Țoiu, reprezentantul României

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a confirmat sec lipsa oricărei deschideri reale din partea Moscovei. Liderul de la Kremlin insistă în continuare ca Ucraina să cedeze complet regiunea Donbas și cere ca aliații occidentali să recunoască teritoriile ocupate ca fiind legal rusești.

RecomandăriSUA își reduc treptat garanțiile de securitate pentru Europa. Decizia afectează direct România.

Dezbaterea miniștrilor de externe europeni continuă miercuri și joi în cadrul unei reuniuni informale organizate în Cipru. Reuniunea este prezidată de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, iar decizia finală privind numirea unui emisar oficial rămâne deocamdată suspendată pe masa negocierilor.