Decizia care izolează Rusia. Ce se întâmplă cu dosarul penal al lui Vladimir Putin
Arhitectura de securitate și justiție a Europei intră într-o nouă etapă de reconfigurare pe termen lung. Treizeci și șase de state au semnat vineri o rezoluție pentru înființarea unui tribunal special care să îl judece pe președintele rus Vladimir Putin pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Sediul noii instanțe va fi în orașul olandez Haga, iar acordul comun a fost formalizat în cadrul reuniunii anuale a miniștrilor de externe din Consiliul Europei.
Dincolo de declarațiile politice, miza reală a acestui demers este acoperirea unui vid jurisdicțional major lăsat de Curtea Penală Internațională. Inițiativa vizează direct izolarea juridică a conducerii de la Moscova, țintind exact persoanele care controlează statul agresor. Este un mecanism care urmărește inclusiv să confiște proprietăți personale și să direcționeze amenzile către un fond de compensare a victimelor agresiunii.
Vidul legislativ și istoria proceselor de la Nürnberg
Până la acest moment, e drept că eforturile internaționale s-au lovit de un zid procedural. Curtea Penală Internațională poate urmări crima de agresiune doar atunci când aceasta este atribuită unui stat parte. Cum Rusia nu a semnat Statutul de la Roma și își folosește sistematic dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca orice schimbare, o instanță specială a devenit singura cale juridică viabilă. Precedentul invocat frecvent în cancelariile occidentale este cel al proceselor de la Nürnberg, care au judecat liderii supraviețuitori ai Germaniei naziste.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a descris momentul ca fiind punctul din care nu mai există întoarcere în căutarea dreptății pe parcursul anilor.
„Tribunalul Special devine o realitate juridică. Foarte puțini au crezut că va veni această zi. Dar a venit. Putin a vrut mereu să rămână în istorie. Iar acest tribunal îl va ajuta să obțină acest lucru. El va rămâne în istorie. Ca un criminal.” – Andrii Sybiha, Ministrul ucrainean de externe
Dar cine sunt semnatarii acestui document istoric? Pe lista asumată vineri se regăsesc țări precum Franța, Germania, Marea Britanie și, în mod direct, România. Prezența Bucureștiului pe acest document consolidează poziția asumată a țării noastre în arhitectura de securitate regională. Uniunea Europeană a susținut inițiativa, deși patru state membre, mai exact Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia, au refuzat să își adauge numele pe rezoluția de vineri. Australia și Costa Rica sunt singurele state din afara Europei care au semnat documentul.
Limitele juridice și problema imunității liderilor
Iar lucrurile devin cu adevărat complexe abia când analizăm aplicabilitatea practică. Așa cum arată datele publicate de Euronews într-o analiză detaliată a mecanismelor juridice, instanța se va confrunta cu limitări clare în aducerea lui Putin în fața justiției. Crima de agresiune este o infracțiune de conducere care cade în sarcina celor care dețin controlul suprem. Aceasta acoperă așa numita troikă, formată din președinte, prim ministru și ministrul de externe, alături de comandanții militari de rang înalt care au supravegheat asaltul asupra suveranității Ucrainei.
Numai că liderii aflați în funcție primește imunitate. Procurorul poate depune un act de acuzare împotriva lui Putin și a ministrului său de externe, Serghei Lavrov, dar camera va menține procedurile suspendate până când acuzații își vor părăsi posturile. Ei nu pot fi judecați în lipsă cât timp ocupă aceste funcții oficiale.
Cifrele și regulile vorbesc de la sine.
Dar cum funcționează exact acest mecanism pentru restul ierarhiei militare ruse? Până la urmă, procesele în lipsă pot fi desfășurate împotriva celor din afara troicii, cum ar fi Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Forțelor Armate Ruse, Serghei Kobylash, comandantul Forțelor Aeriene Ruse, și Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate. Dacă aceștia vor fi condamnați în acest mod, vor avea dreptul la o rejudecare în cazul în care vor apărea vreodată în persoană la tribunal. Ofițerii de rang înalt din Belarus și Coreea de Nord ar putea fi și ei puși sub acuzare.
Finanțarea instanței și reținerile de la Washington
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a cerut participanților să finalizeze procedurile legislative și să aloce fondurile necesare. Uniunea Europeană a promis deja 10 milioane de euro. Totuși, lipsa de implicare a Statelor Unite sub președintele Donald Trump a stârnit anterior îngrijorări cu privire la deficitele bugetare. Un proiect controversat în 28 de puncte a lansat anul trecut ideea unei amnistii generale pentru crimele de război, în contextul eforturilor lui Trump pentru un acord de pace.
„Timpul ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru agresiunea sa se apropie cu repeziciune. Calea care ne stă în față este una a justiției, iar justiția trebuie să prevaleze.” – Alain Berset, Secretarul general al Consiliului Europei
Tribunalul va fi completat de Registrul Daunelor, care colectează cererile depuse de victime, și de Comisia Internațională pentru Daune, care va stabili plățile corespunzătoare.
„Rusia a ales să atace și să invadeze o țară suverană, să îi ucidă poporul, să deporteze copiii ucraineni și să fure pământul ucrainean. Rusia trebuie să dea socoteală în fața justiției și să plătească pentru ceea ce a făcut.” – Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE
Comitetul de management urmează să aprobe bugetul anual, să adopte normele interne și să aleagă judecătorii care vor instrumenta dosarele. Funcționalitatea reală a tribunalului depinde acum strict de rapiditatea cu care statele semnatare vor finaliza procedurile legislative interne pentru a transfera efectiv fondurile necesare începerii activității juridice.
