Decizia Congresului american. Un vot la limită pentru războiul din Iran
Un efort legislativ de a pune capăt implicării Statelor Unite în războiul cu Iranul a fost blocat la limită în Senatul american, cu un scor de 50 la 49. Trei senatori republicani au votat alături de democrați pentru această măsură, marcând cea mai puternică încercare de până acum de a opri conflictul.
Republicanii care au rupt rândurile
Măsura, propusă în baza Rezoluției privind Puterile de Război din 1973, a eșuat la o diferență de doar un vot. A fost a șaptea tentativă în Senat de a adopta o astfel de inițiativă de la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie.
Senatoarea Lisa Murkowski, republicană din Alaska, a votat pentru prima dată în favoarea acestei rezoluții. I s-au alăturat colegii republicani Susan Collins din Mâine și Rand Paul din Kentucky. Collins a mai rupt rândurile cu conducerea republicană luna trecută, chiar înainte de expirarea unei ferestre legale de 60 de zile în care, conform unor experți, administrația ar fi trebuit să ceară autorizarea Congresului pentru continuarea acțiunilor militare. Paul, un critic vechi al puterilor prezidențiale extinse în materie de război, a votat pentru toate cele șapte încercări.
„Aveți un termen care ne-a dus dincolo de cele 60 de zile. Am crezut că poate vom primi… Mai multă claritate de la administrație în ceea ce privește unde ne aflăm, iar eu nu am primit-o.” – Senator Lisa Murkowski, republicană din Alaska
Votul decisiv a fost dat de senatorul John Fetterman, un democrat din Pennsylvania și un susținător ferm al Israelului, care, la rândul său, a votat împotriva rezoluției, alăturându-se republicanilor.
Interpretări diferite ale legii. Ce spun democrații
Conform Rezoluției privind Puterile de Război, președinții pot angaja forțele armate americane în ostilități timp de 60 de zile fără aprobarea Congresului. După acest interval, este necesară o autorizație din partea Congresului pentru ca operațiunile militare să continue. Acest termen a început pe 2 martie, când președintele Donald Trump a notificat oficial Congresul despre acțiunile militare împotriva Iranului, în urma atacurilor comune americano-israeliene lansate cu câteva zile înainte.
Administrația Trump susține însă că termenul legal nu se mai aplică, deoarece un armistițiu cu Iranul a oprit ostilitățile înainte de expirarea perioadei de 60 de zile. Într-o scrisoare din 13 mai către Congres, Trump a declarat că „nu a existat niciun schimb de focuri” din 7 aprilie și a anunțat că „ostilitățile care au început pe 28 februarie 2026, au încetat.”
Numai că democrații, și acum un număr mic, dar tot mai mare de republicani, au respins această interpretare. Ei indică activitatea militară continuă în regiune, inclusiv operațiunile navale americane de blocadă a porturilor iraniene și atacurile iraniene recente care au provocat represalii americane. Senatorul Jeff Merkley, democratul din Oregon care a sponsorizat rezoluția de miercuri, a argumentat în Senat că „ambele părți sunt angajate într-un război zilnic.”
Disputa privind continuarea legală a ostilităților a devenit centrală în lupta Congresului cu privire la conflict. Iar Time a relatat că unii democrați discută în privat posibilitatea de a-l da în judecată pe președinte pentru operațiunile militare care continuă dincolo de termenul limită fără autorizație, ceea ce ar putea duce la un conflict constituțional privind separarea puterilor. Așa se scrie istoria la Washington, ?
Casa Albă și poziția republicanilor
Casa Albă susține că Actul Puterilor de Război este neconstituțional și că Trump se conformează doar „elementelor” acestuia pentru a menține bune relații cu Congresul. „Actul Puterilor de Război este neconstituțional, 100 la sută,” a declarat secretarul de stat Marco Rubio reporterilor în timpul unei recente conferințe de presă la Casa Albă, susținând că aceeași poziție a fost împărtășită de „fiecare președinte” de când legea a fost adoptată în 1973. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor marți că, dacă Trump ar decide să reia operațiunile de luptă, administrația credea că avea deja „toate autoritățile necesare pentru a face acest lucru.”
Majoritatea republicanilor au rămas aliniați cu Trump. „ar fi cel mai bine dacă toată lumea ar rămâne unită și ar susține președintele,” a declarat liderul majorității din Senat, John Thune, reporterilor înainte de vot. Alții i-au acuzat pe democrați că încearcă să submineze președintele în timp ce acesta călătorea în străinătate pentru întâlniri cruciale cu președintele chinez Xi Jinping.
„Președintele a spus foarte clar: clar că luptele majore au încetat, clar că încetarea focului american a ținut mai mult de o lună, iar blocada noastră navală funcționează. Săptămâna aceasta, președintele Trump se întâlnește cu China în străinătate. Democrații chiar aici, în Senat, vor să-i tragă preșului de sub picioare.” – Senator John Barrasso, republican din Wyoming
Totuși, marja strânsă a votului a scos la iveală un disconfort crescând în cadrul Partidului Republican, în special printre senatorii care avertizaseră anterior că administrația va fi supusă unei examinări mai atente odată ce fereastra de 60 de zile va expira. Schimbarea de poziție a senatoarei Murkowski a părut deosebit de semnificativă, deoarece ea rezistase anterior eforturilor de a forța încetarea operațiunilor militare, argumentând că o întrerupere bruscă ar putea fi prea abruptă.
Câteva alte voci republicane care își exprimaseră public îngrijorările cu privire la termenul legal, inclusiv senatorii John Curtis din Utah și Thom Tillis din Carolina de Nord, au votat până la urma împotriva rezoluției. Ambii sugeraseră anterior că Congresul ar trebui să joace un rol mai important dacă operațiunile militare s-ar extinde dincolo de limita statutară, dar niciunul nu s-a alăturat efortului de a reduce războiul.
